Zeci de comune din județul Bihor vor dispărea după reorganizare administrativ-teritorială: Avem LISTA cu „norocoasele” comune pe cale de dispariție!
Guvernul României pregătește cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială din ultimele decenii, reformă care ar urma să fie aplicată după adoptarea bugetului de stat pentru anul 2026. Miza este una majoră: eficientizarea administrației publice locale, reducerea cheltuielilor bugetare și adaptarea structurii teritoriale la realitățile demografice și economice actuale. În acest context, județul Bihor se află printre județele cel mai puternic afectate de scenariile aflate în lucru.
O structură administrativă supradimensionată
În prezent, România are 103 municipii, 216 orașe, 2.862 de comune, 41 de județe și Municipiul București, însumând 3.223 de unități administrative. Dacă sunt excluse județele și Capitala, rămân 3.181 de localități cu administrație proprie.
Potrivit documentelor și analizelor aflate pe masa Guvernului, reforma ar putea duce la dispariția a peste 800 de comune și a mai mult de 100 de orașe care nu mai îndeplinesc criteriile minime de populație și sustenabilitate financiară. În termeni procentuali, aproximativ 28% dintre comune ar urma să devină sate sau zone de proximitate ale unor orașe, iar 55% dintre orașe fie vor fi retrogradate la statutul de comună, fie vor integra alte localități pentru a-și păstra caracterul urban.
Guvernul mizează pe comasări administrative, reducerea aparatului birocratic și reașezarea finanțărilor publice, un demers care promite economii bugetare semnificative, dar care va genera, inevitabil, rezistență politică și socială în teritoriu.
De ce este considerată reforma inevitabilă
Necesitatea reorganizării este susținută de un raport de audit al performanței al Curții de Conturi, finalizat în toamna anului trecut. Documentul indică pierderi financiare sistemice generate de actuala organizare administrativă și identifică două probleme majore.
Prima este scăderea accentuată a populației în multe comune și orașe, cauzată de natalitatea redusă și de migrația masivă către localități mai dezvoltate sau către străinătate. A doua problemă derivă direct din prima: diminuarea populației conduce la bugete locale insuficiente. În prezent, bugetele comunelor și orașelor sunt formate în proporție de peste 70% din sume redistribuite de la bugetul de stat, provenite din taxele plătite de firme și angajați.
Datele analizate arată o fragmentare excesivă a teritoriului administrativ. Cele 2.862 de comune reprezintă aproximativ 90% din totalul UAT-urilor, dar concentrează doar 44% din populația României. Aproape jumătate dintre localități – 1.581 de UAT-uri – au sub 3.000 de locuitori, iar peste 75% nu depășesc pragul de 5.000 de locuitori.
Conform surselor Cluj 1, aceste localități ar urma să fie comasate între ele sau integrate în unități administrative vecine mai mari, pentru a deveni sustenabile din punct de vedere financiar și administrativ. Estimările arată că aproximativ 800 dintre ele ar putea dispărea ca entități administrative distincte, rămânând doar ca sate aparținătoare.
Bihorul, printre județele cel mai grav afectate
Județul Bihor se află în prim-planul acestei reforme, având peste 45 de localități cu populație sub 3.000 de locuitori, ceea ce le plasează direct pe lista unităților administrative cu viitor incert.
Printre cele mai mici comune se numără Șinteu (996 locuitori), Boianu Mare (1.028), Criștioru de Jos (1.154), Spinuș (1.166), Sâmbăta (1.267), Viișoara (1.269), Capâlna (1.282) și Pocola (1.395). Alte comune precum Lazuri de Beiuș (1.487), Cărpinet (1.607), Cabești (1.756), Budușlău, Tarcaia, Uileacu de Beiuș și Săcădat se situează în jurul pragului de 1.800 de locuitori.
Lista continuă cu Bulz (1.903), Derna (1.978), Tamașeu (1.990), Răbăgani (1.997), Copăcel și Vârciorog (puțin peste 2.000 de locuitori). Un caz aparte este orașul Vașcău, care are doar 2.025 de locuitori și riscă, în lipsa unei reorganizări, pierderea statutului de oraș.
Alte localități vulnerabile sunt Câmpani, Gepiu, Sâniob, Cherechiu, Roșia, Șoimi, Sârbi, Pomezeu, Husasău de Tinca, Lunca, Tarcea, Magești, Tulca, Rieni, Budureasa, Olcea, Drăgănești, Sânnicolau Român, Roșiori, Abram, Remetea, Aușeu, Drăgești, Salard, Șuncuiuș și Balc, toate situate sub pragul de 3.000 de locuitori.
Ce urmează pentru comunitățile bihorene
În scenariile analizate, aceste localități ar putea fi comasate între ele, integrate în comune mai mari sau arondate unor orașe din apropiere, pierzându-și statutul administrativ, dar păstrându-și identitatea ca sate componente. Autoritățile centrale susțin că această reformă ar permite concentrarea investițiilor, reducerea cheltuielilor administrative și creșterea capacității de atragere a fondurilor europene.
Pentru Bihor, reorganizarea administrativ-teritorială se anunță a fi un proces profund și sensibil, cu impact direct asupra administrației locale, a funcțiilor publice și a identității comunităților. Deși este prezentată ca o reformă necesară pentru funcționarea sustenabilă a statului român, succesul ei va depinde de modul în care Guvernul va gestiona dialogul cu autoritățile locale și cu cetățenii din județele puternic afectate, precum Bihorul.
