Poșta Română, între închirierea patrimoniului și acuzații politice. Șipoș: „Poșta Română s-a transformat în agenție imobiliară”
Compania Națională Poșta Română se află în centrul unor controverse legate de strategia de valorificare a patrimoniului imobiliar. În mai multe orașe din țară, clădiri istorice și sedii centrale sunt scoase la închiriere, iar în unele cazuri, instituția își mută activitatea în alte spații.
La Cluj-Napoca, planul vizează cedarea sediului central către Ministerul Finanțelor, pentru o chirie de ordinul zecilor de mii de euro lunar. Oficial, măsura este prezentată ca o soluție de eficientizare financiară, care ar aduce venituri suplimentare și ar contribui la acoperirea unor nevoi bugetare.
Însă decizia a generat reacții puternice în plan politic și local, mai ales în contextul în care angajații ar urma să fie relocați temporar în zona gării, iar ulterior, potrivit unor scenarii vehiculate, în zona Pata Rât, aflată în apropierea rampei de gunoi a municipiului.
Senatorul Cristian Șipoș a criticat dur această situație, lansând acuzații la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan: „Guvernarea lui Bolojan distruge România bucată cu bucată. Poșta Română, înființată de Alexandru Ioan Cuza a fost considerată a treia armată a țării, după armata națională și CFR, care a fost și el aproape nimicit. Poșta Română o infrastructură esențială pentru România.”
Acesta susține că, la nivel național, ar exista o strategie de slăbire a companiei în favoarea firmelor private de curierat: „În plan național se urmărește distrugerea Poștei Române pentru ca segmentul său de piață să fie preluat de firmele private de curierat. Există suspiciuni rezonabile că se urmărește plata pensiilor exclusiv pe carduri bancare chiar și în satele unde nu există bancomate, cu scopul de a pune Poșta Română în dificultate, de a-i da lovitura finală prin tăierea încasărilor provenite din serviciul de aducere a pensiilor la domiciliul pensionarilor de către poștași.”
Cristian Șipoș a criticat și schimbarea recentă a identității vizuale a companiei: „Totodată, se urmărește distrugerea identității românești a companiei. Recent au schimbat logo-ul Poștei Române ce data din secolul XIX și reprezenta faimoasa goarnă a poștașului de pe poștalioanele cu cai. Însă cu această ocazie au scos, nu întâmplător și tricolorul românesc din logo.”
În ceea ce privește situația de la Cluj, senatorul consideră că mutarea sediului istoric reprezintă o umilință pentru oraș: „În plan local, la Cluj, Poșta este scoasă din sediul său istoric și mutată la groapa de gunoi de la Pata Rât. Nu poate exista o umilință mai mare pentru un oraș european ca Cluj-Napoca, pentru clujeni și pentru salariații poștei.”
Acesta a acuzat compania că s-ar fi transformat într-o entitate preocupată mai mult de administrarea și închirierea imobilelor decât de serviciile poștale propriu-zise: „Poșta Română s-a transformat în agenție imobiliară care se ocupă cu destructurarea acestei companii naționale prin vânzarea sau închirierea oficiilor poștale, a imobilelor. La Cluj-Napoca s-a găsit pretextul necredibil că actualul sediu va fi închiriat Ministerului Finanțelor.”
Totodată, senatorul a pus sub semnul întrebării eficiența unei astfel de tranzacții între instituții ale statului: „Este de neînțeles care este câștigul dacă statul își mută banii dintr-un buzunar în altul. Oare ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare care ne sărăcește sub pretextul reducerii deficitului bugetar, nu pricepe că cheltuiala cu chiria a ministerului condus de el intră la deficitul bugetar?”
În final, acesta a lansat un apel către autoritățile locale și către cetățeni: „Primarul Emil Boc ce părere are că legătura cu lumea a orașului european Cluj-Napoca se va face prin Pata Rât? Dragi clujeni, trebuie să luăm atitudine în fața acestei nedreptăți și umilințe. Însă în același timp trebuie să luăm atitudine și în fața sursei acestor nenorociri, guvernul acestei coaliții, pus pe distrugere.”
Deocamdată, reprezentanții Poștei Române nu au anunțat oficial un calendar clar privind relocarea definitivă a activității la Cluj, iar discuțiile continuă în spațiul public, pe fondul tensiunilor legate de viitorul companiei și al patrimoniului său istoric.
