Irimie Popa, despre Cartelul Lemnului din Apuseni: „Foștii tăietori de lemne sunt ascunși acum după firme de construcții și prestează servicii pentru UAT-uri din Alba!”
Invitat în cadrul emisiunii Horia Nasra Show, Irimie Popa a făcut o serie de declarații dure despre ceea ce el consideră a fi transformarea fostelor rețele implicate în exploatarea forestieră într-un sistem care profită, în prezent, de investițiile publice și de fondurile europene destinate administrațiilor locale.
Popa susține că fenomenul depășește cu mult ceea ce este cunoscut în spațiul public drept „cartelul lemnului”, afirmând că exploatarea pădurilor a reprezentat doar prima etapă a acumulării unor averi: „E prea puțin un cartel al lemnului. Și o să vă explic de ce. Lemnul pentru acești, pot să spun mafioți, a constituit numai sursa sau impulsul inițial de îmbogățire.”
Potrivit acestuia, după exploatarea masivă a pădurilor din județul Alba, activitatea s-ar fi extins și în județul Cluj, iar transportul materialului lemnos s-ar fi realizat pe rute bine cunoscute: „După ce au terminat lemnul din Alba, au tăiat și în județul Cluj. Lemnul era coborât pe Valea Albacului și pe Valea Bistri, iar «smântânitul» se făcea pe Valea Arieșului. Pe acolo mergeau remorcile cu lemne către Turda, Aiud și Alba, pentru că traseul era securizat și aveau trecere liberă.”
„S-au ascuns în spatele firmelor de construcții”
Irimie Popa afirmă că o parte dintre cei care au făcut bani din exploatarea pădurilor și-ar fi schimbat domeniul de activitate, orientându-se către lucrările finanțate din fonduri europene și din bugetele administrațiilor locale: „Foștii tăietori de lemne, cei care au măcelărit versanți întregi de munți, sunt ascunși acum după firme de construcții și prestează servicii pentru unitățile administrativ-teritoriale, mai precis pentru primării, pe Valea Arieșului. Execută lucrări de construcții și montaje.”
În opinia sa, diminuarea resursei forestiere și creșterea investițiilor publice au determinat această schimbare de strategie: „Acești băieți au mirosit faptul că banii europeni și banii din programele naționale sunt o mană cerească. În condițiile în care pădurea e pe sfârșit, s-au reorientat și au ajuns să «smântânească» bugetele publice, cu aceiași potentați în spate.”
Acuzații privind atribuirea unor lucrări
În cadrul emisiunii, Popa a făcut referire și la situații despre care susține că ridică semne de întrebare în privința modului în care sunt atribuite unele contracte publice: „Cum vi se pare să construiești un gard la o școală timp de o jumătate de an, iar după încă șase luni să faci contractul de execuție? Lucrarea e gata și apoi facem și contractul.”
„Trebuie protestat la orice infamie”
„Ce-i de făcut? În primul rând trebuie protestat. La orice infamie pe care o vedem fiecare în jurul nostru. Fără asta, băieții despre care vorbesc cred că au dreptate și merg înainte cu ideea că «merge și așa». Fără reacție, ei își continuă opera de devalizare a tot ce întâlnesc.” spune universitarul clujean.
Irimie Popa consideră că lipsa reacției publice încurajează perpetuarea unor astfel de practici.
Pentru a ilustra modul în care vede acțiunea acestor grupuri, acesta a folosit o comparație sugestivă: „Ei sunt precum melcii care apar după prima ploaie de primăvară și îți devorează toată grădina. Tu ești stăpânul grădinii și vine melcul și îți mănâncă tot.”
Critici la adresa justiției
Irimie Popa a formulat și critici privind funcționarea sistemului judiciar, invocând exemple despre care spune că le cunoaște personal: „Într-un județ în care un primar spune că două plângeri penale au fost închise și alte patru au fost soluționate în cinci zile, nu mai poate fi vorba de justiție independentă. Cunosc un caz de furt în Câmpeni, inclusiv de animale, în care făptașul a recunoscut fapta, iar de trei ani dosarul nu a progresat. Despre ce justiție poate fi vorba? Sau justiția e pentru toți? Este doar o întrebare.”
El a precizat însă că apreciază profesionalismul unor magistrați și procurori, afirmând că a întâlnit „oameni de excelentă factură” în sistemul de justiție din Cluj.
Peste 450.000 de hectare de pădure au dispărut în ultimii 25 de ani
Declarațiile lui Irimie Popa vin pe fondul datelor îngrijorătoare privind evoluția fondului forestier din România. În ultimii 25 de ani, peste 453.000 de hectare de pădure au fost pierdute prin exploatare forestieră, echivalentul a aproape 6% din suprafața împădurită existentă în anul 2000.
Cele mai afectate regiuni sunt Munții Apuseni, Carpații Orientali și partea vestică a Carpaților Meridionali, zone unde exploatarea forestieră a avut un impact major asupra ecosistemelor.
Totodată, Raportul de țară al Comisiei Europene pentru România pe anul 2025 arată că suprafața împădurită a României a scăzut semnificativ în ultimul secol și rămâne mult sub media Uniunii Europene, ceea ce menține în prim-plan dezbaterea privind protejarea pădurilor și utilizarea transparentă a fondurilor publice destinate dezvoltării comunităților.
