Sânt Nicoară, păzitor al cerului și al soarelui în cultura tradițională
În tradiția românească, Sânt Nicoară este văzut ca păzitor al cerului și al soarelui, în goana acestuia spre Miază-Noapte. Astfel, când soarele încearcă să treacă poarta celuilalt tărâm, Sânt Nicoară îl întoarce din nou pe bolta cerească, pentru ca oamenii să dobândească lumina și căldura razelor sale, aflăm din volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, autor Maria Bocșe, editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Legendele populare românești relatează că Sfântul Nicolae potolește stihiile, apără pe corăbieri de furtuni și de „moartea fără de mormânt” și îi însoțește și-i apără pe ostași.
O altă legendă vorbește despre salvarea celor trei fete de la păcat, dăruind tatălui lor trei pungi de galbeni, pentru a le mărita „în cinste și-n omenie”.
În colindele românești, Sânt Nicoară stă la masă cu Dumnezeu. „Masa” din colinde reprezintă altarul bisericii, iar „paharul gălbior” (foarte des pomenit în colinde) este potirul pentru împărtășanie.
