Un oraș cât o Gherla în nordul Clujului. Coridoarele rutiere și feroviare Gară – IRA – Aeroport vor ajuta la dezvoltarea nordului Clujului și va fluidiza traficul!
Municipiul Cluj-Napoca a cunoscut o creștere accelerată în ultimii ani, recunoscută prin prezența orașului în mai multe topuri naționale și internaționale. Motoarele dezvoltării economice au fost domeniul IT, sectorul imobiliar, investițiile în parcurile industriale și zona academică (cultură, educație, medicină).
Această dezvoltare nu a fost însă omogenă. Diferitele părți ale orașului nu au resimțit la fel schimbările profunde din ultimele două decenii. În zona de sud s-au concentrat noile cartiere rezidențiale, în est și vest au apărut zone comerciale, în partea centrală și semi-centrală s-au construit clădiri de birouri, iar în nord-vest și nord-est au apărut spații industriale noi.
Partea nordică însă, unde se concentra o mare parte din industrie în perioada comunistă, a rămas în urma restului orașului, cu investiții reduse și un aspect în general dezolant. Zona este acum un amestec de fabrici care funcționează la capacitate incompletă, hale închiriate de firme mici, dar și multe clădiri industriale degradate și terenuri virane cu deșeuri.
Autoritățile locale au recunoscut problema și au elaborat un masterplan pentru dezvoltarea acestei părți a orașului, dezbătut apoi și cu societatea civilă. Acesta presupune investiții masive în zonă, în următorii ani, atât din surse publice cât și private. Ele vor schimba complet fața nordului Clujului, făcând din această zonă una dezirabilă atât pentru locuire și relaxare în aer liber, dar și pentru muncă de birou, industrie ușoară și industrii creative.
Un aspect fundamental al acestei transformări îl reprezintă conectivitatea cu restul orașului. Partea nordică suferă atât de lipsa unor conexiuni dinspre sud, străzile actuale (Horea, Traian, Paris, Fabricii, Fabricii de Zahăr) fiind înguste, dar și pe axa est-vest, unde nu există alt drum continuu decât Bulevardul Muncii, sufocat de traficul de tranzit, iar străzile mici nu sunt nici pe departe suficiente pentru a prelua surplusul de mașini.
A apărut deci necesitatea de a realiza încă o stradă completă pe acestă direcție, care să lege zona gării de zona IRA și mai departe de aeroport, pentru a debloca traficul auto. Același lucru este valabil și pentru transportul în comun, care e slab reprezentat în nord, iar orice călătorie pe ruta aeroport-IRA-gară se face prin centru și durează foarte mult.
Au fost identificate două soluții complementare: un coridor de mobilitate est-vest, care pleacă din zona gării de la podul Oașului (finalizat recent), urmează pe două linii paralele direcția spre est (pe strada Câmpul Pâinii în partea de nord și strada Răsăritului în partea de sud), deversându-se în zona IRA, unde traficul este preluat de actuala stradă Traian Vuia, dar și de Calea Someșeni care poate fi modernizată și conectată pietonal cu aeroportul în zona haltei Cluj-Napoca Est.
Cele două străzi care urmează a fi refăcute complet – Răsăritului și Câmpul Pâinii – sunt în prezent incomplete și înguste. În locul lor, se propune realizarea a două bulevarde, cu sensuri unice contrare, cu minim 2 benzi pe sens, plus piste de biciclete și aliniament de copaci.
Între acestea, urmează a fi implementată a doua soluție la problemă: reabilitarea căii ferate, pentru a permite introducerea trenului metropolitan, care ar putea avea opriri la gară, Piața 1 Mai, Clujana, Fabricii de Zahăr, IRA și aeroport. Gara, IRA și aeroportul ar fi stații intermodale, permițând deplasarera rapidă cu mijloace de transport în comun diferite.
Cele două proiecte ar decongestiona traficul în partea de nord a orașului, dar și pe direcția est-vest, permițând celor aflați în tranzit, riveranilor și persoanelor care lucrează în această parte a Clujului să parcurgă traseele dorite mult mai repede. Tot spațiul prins în masterplanul realizat de primărie ar putea fi astfel irigat cu conexiuni în aceste două culoare auto și pietonale, care să reducă presiunea asupra străzilor existente.
Coridorul de mobilitate și trenul metropolitan sunt ambele în faza de realizare a documentației, construcția efectivă urmând a începe cel mai devreme în anul următor. Finalizarea acestor două lucrări majore de infrastructură este absolut vitală pentru ca proiectele publice și private din zona de nord să poată fi demarate.
Execuția acestor două legături pe axa est-vest, combinată cu culoarul verde-albastru de-a lungul Someșului, care va aduce în plus o nouă conexiune velo și pietonală, va da șansa convergenței între zona de nord și restul muncipiului, ca nivel de dezvoltare. În plus chiar, nordul ar putea să evite greșelile urbanistice care au fost făcute în alte zone ale Clujului, în efervescența post-revoluționară și să urmeze un concept unitar, în care nevoile oamenilor să fie puse pe primul plan.
Rolul autorităților locale, a societății civile și a cetățenilor clujeni implicați civic este esențial pentru a fi îndeplinite condițiile necesarii realizării la timp a acestor proiecte, pentru ca astfel să poată fi modernizată o parte importantă a orașului, neglijată în trecut. Dialogurile între primărie, activiști, presă și oamenii interesați din Cluj arată că există deschidere și dorință de a urmări binele colectiv, astfel că sunt toate premisele ca aceste planuri să devină realitate.
