Arad, Deva și Reșița vor fi „înghițite” de Timișoara în 2028? Reorganizarea administrativ-teritorială a României, în atenția lui Nicușor Dan!
Tema reorganizării administrativ-teritoriale a României revine tot mai des în discuțiile publice și politice, în special în contextul planurilor de eficientizare a administrației și reducerii cheltuielilor publice. Recent, ministrul dezvoltării, Nicușor Dan, a declarat că un asemenea demers nu ar putea fi implementat înainte de 2028, întrucât aleșii locali au în prezent mandate valabile până la acea dată.
„Sunt mai multe paliere de discuţie aici. O reorganizare adevărată administrativ-teritorială nu se poate face mai devreme de 2028 pentru că sunt primarii, consilieri locali care au câştigat alegerile, cu un mandat din partea cetăţenilor, pentru patru ani şi trebuie să respectăm lucrul ăsta. După aceea, da, este necesar ca până în 2027 să reflectăm la chestiunea asta”, a afirmat Nicușor Dan.
Totodată, președintele României a subliniat că reorganizarea administrativă este o temă importantă, care trebuie analizată cu atenție până în 2027. Potrivit acestuia, o parte a reformei ar putea începe chiar mai devreme, sub forma unor restructurări administrative în cadrul autorităților locale.
„Pe de altă parte, ceea ce se poate întâmpla în perioada următoare, următoarea jumătate a lui 2025, început de 2026, este să discutăm de nişte limitări în ceea ce priveşte activitatea concretă a UAT-urilor şi a consiliilor judeţene. De exemplu, un număr maxim de angajaţi raportat la numărul de locuitori, tipul acesta de restructurare este în discuţie”, a mai spus Nicușor Dan.
Printre variantele discutate în cadrul coaliției și propunerilor legislative depuse, se numără și cea a comasării județelor în regiuni administrative mari. Un proiect depus în octombrie 2024 prevedea reducerea numărului de județe la opt, iar orașele ar trebui să aibă cel puțin 20.000 de locuitori pentru a păstra un anumit statut administrativ.
Arad, Deva și Reșița – în pericol de a pierde statutul de reședințe?
În cazul regiunii de vest, județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara ar urma să fie unificate într-o singură entitate administrativă, cu Timișoara drept centru de comandă administrativ, juridic și executiv. În această configurație, orașe importante precum Arad, Deva și Reșița ar putea pierde statutul de reședință de județ.
Criticii reorganizării atrag atenția asupra riscurilor centralizării excesive. Aceștia avertizează că orașele istorice din vestul țării s-ar putea confrunta cu marginalizare, pierderea influenței politice și administrative, dar și cu diminuarea investițiilor directe în infrastructură și servicii publice. Mai mult, se teme că identitatea culturală și specificul local al unor comunități ar putea fi diluate într-o structură regională impusă de la centru.
Pe de altă parte, susținătorii proiectului susțin că reorganizarea va aduce reducerea birocrației, scăderea cheltuielilor publice, atragerea mai eficientă a investițiilor și o planificare regională coerentă, cu Timișoara în rol de capitală regională. Având deja un profil economic și universitar bine conturat, Timișoara ar putea funcționa ca un adevărat motor de dezvoltare pentru întreaga zonă de vest a țării.
Reorganizarea administrativ-teritorială a României rămâne un subiect sensibil, dar necesar. Cu toate că schimbările structurale nu pot fi implementate mai devreme de 2028, discuțiile și consultările vor continua în următorii ani. Rămâne de văzut dacă modelul regional propus va câștiga sprijinul autorităților locale și al cetățenilor sau va genera opoziție puternică din partea celor care se tem de pierderi în plan identitar, economic sau administrativ.
