Arhitectul-șef al județului Cluj avertizează asupra riscului construirii fără autorizație la sate: „Nu putem simplifica în dauna calității și a identității satului românesc!”
Locuințele cu o suprafață de până la 150 de metri pătrați, precum și anexele gospodărești de cel mult 20 de metri pătrați, vor putea fi construite în mediul rural fără autorizație de construire, conform unei propuneri incluse de Ministerul Dezvoltării în noul Cod al Urbanismului, aflat în faza de adoptare. Deși procedura administrativă va fi semnificativ simplificată, autoritățile locale vor rămâne implicate în proces, având un termen de 15 zile pentru a decide dacă este necesară emiterea unei autorizații.
Ministrul Cseke Attila a precizat că noile reglementări reduc birocrația, dar sporesc responsabilitatea proiectanților, care vor avea un rol esențial în asigurarea legalității și calității construcțiilor: „Procedura se simplifică, însă crește răspunderea proiectantului.”
În acest context, arhitectul-șef al județului Cluj a lansat un apel public către prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, în contextul discuțiilor privind noul Cod al Urbanismului, care ar putea permite construirea locuințelor de până la 150 mp fără autorizație de construire.
Într-un mesaj ferm, acesta atrage atenția că, deși simplificarea procedurilor administrative este necesară, nu trebuie făcută „în dauna calității și a identității satului românesc”.
„Apel către domnul Prim-ministru Ilie Bolojan și către domnul Ministru al Dezvoltării Cseke Attila. În aceste zile a revenit în spațiul public discuția privind una dintre modificările ce urmează a fi adoptate prin Codul Urbanismului și anume posibilitatea ca locuințele de până la 150 mp să poată fi construite fără autorizație de construire. Spun din start că sunt unul dintre marii susținători ai simplificării procedurilor administrative și cred cu tărie în diminuarea birocrației (…), însă consider că nu putem simplifica în dauna calității și a identității satului românesc”, a declarat arhitectul-șef.
Acesta a subliniat că problema construcțiilor din mediul rural nu ține de suprafața locuinței, ci de modul în care casa se integrează în peisaj, tradiție și comunitate: „Problema unei locuințe în rural nu este suprafața casei, ci felul în care ea se așază în loc, în peisaj, în tradiția locului. Cum se leagă de loc și de oameni. Satele noastre mai păstrează o frumusețe fragilă – prin piatră, lemn, curți cu suflet și oameni gospodari – și tocmai această frumusețe riscăm să o pierdem. E nevoie de grijă și bun simț.”
În calitate de președinte al Asociației Arhitecților-șefi de județe din România, arhitectul a reamintit că există deja ghiduri de încadrare în specificul local și proiecte-tip realizate de Ordinul Arhitecților din România, care pot servi drept repere pentru construcții adaptate mediului rural.
„România rurală are nevoie de simplificare, dar nu fără responsabilitate. Avem nevoie de proceduri simple și rapide, dar mai mult avem nevoie de case care respectă locul, materialele, proporțiile și spiritul comunității. Case cu identitate și respect pentru locul în care se construiesc”, a mai spus acesta.
El a cerut public Guvernului să mențină în forma finală a Codului Urbanismului prevederea conform căreia doar locuințele realizate în baza unor proiecte-tip pot fi construite prin proceduri simplificate: „Suntem la un punct de cotitură și decizia dumneavoastră va modela pentru generații chipul satului românesc. Poate să fie una care să lase în urmă un rural frumos, nu să ne strice una dintre cele mai valoroase resurse naționale. Vă rugăm să ne ajutați să construim simplu, dar să nu uităm să construim frumos!”, a încheiat arhitectul-șef al județului Cluj.
