Aurul nu mai este „refugiu sigur”? Nistor, specialist emerit în minerit: „Aurul nu mai este refugiu. Oscilează de la zi la zi cu niște căderi fantastice, prețul la bursa de metale, uneori chiar cu 15-20%!”
Într-un context economic global marcat de volatilitate și schimbări rapide, percepția tradițională asupra aurului ca activ de siguranță începe să fie pusă sub semnul întrebării. Inginerul Nicolae Nistor, specialist emerit în minerit și fost director al Exploatării Miniere Aghireșu, a vorbit deschis despre această realitate în cadrul emisiunii realizate de Horia Nasra, atrăgând atenția asupra modului în care România își gestionează resursele naturale.
Potrivit specialistului, România se confruntă cu un paradox economic: deși deține resurse importante, inclusiv de cupru și aur, ajunge să importe produse finite la prețuri ridicate, fără a valorifica eficient propriul potențial: „România importă necesarul de produse din cupru, pentru sârmă, pentru motoare, cât mai facem motoare sau orice, cupru, la prețul bursei de la Londra. Prețul la cupru a crescut foarte mult în ultima perioadă. De aceea ar trebui să socotim.”
Dincolo de această problemă economică, Nicolae Nistor aduce în discuție o temă mult mai amplă: rolul aurului în economia modernă și schimbarea percepției asupra acestuia: „La fel vedeți și la aurul. Aurul nu mai este refugiu. Oscilează de la zi la zi cu niște căderi fantastice, prețul la bursa de metale, uneori chiar cu 15-20%.”
Această afirmație contrazice ideea clasică potrivit căreia aurul reprezintă cea mai sigură investiție în perioade de criză. În opinia specialistului, volatilitatea piețelor a afectat inclusiv acest metal prețios, iar stabilitatea sa nu mai este garantată.
Mai mult, Nistor subliniază că nici alte resurse, precum cuprul, nu mai pot fi considerate pe termen lung o garanție economică sigură, în contextul evoluțiilor tehnologice: „Deci nu mai este un metal în care să faci refugiu. Nici cuprul nu mai este… S-ar putea, într-un viitor apropiat, să se găsească materiale sintetice.”
El oferă chiar și un exemplu privind inovațiile din industrie:„Chinezii aveau acum, am citit, făceau un material care seamănă cu lemnul… Poate că nu mai avem nevoie de el.”
În acest context, specialistul ridică o întrebare esențială privind strategia României în exploatarea resurselor: „Dom’le, dacă eu am o treime dintre rezervele respective, de ce să nu le dau să le scoată? Ce fac? Le țin în pământ pentru ce? Pentru cine?”
Declarațiile sale pun în lumină o problemă de fond: lipsa unei viziuni coerente privind valorificarea resurselor naturale, într-un moment în care piața globală este într-o continuă transformare.
Context: cuprul, prioritate strategică pentru Uniunea Europeană
Chiar dacă percepția asupra unor resurse se schimbă, la nivelul Uniunii Europene cuprul rămâne o materie primă critică, esențială pentru tranziția energetică și dezvoltarea tehnologiilor verzi. Este utilizat în infrastructura electrică, baterii, energie regenerabilă și mobilitate electrică.
În acest context, UE încurajează statele membre să își valorifice resursele interne pentru a reduce dependența de importuri. Declarațiile inginerului Nicolae Nistor vin astfel ca un semnal de alarmă, atât în privința aurului, cât și a altor resurse strategice, într-un moment în care deciziile economice pot influența pe termen lung poziția României în economia europeană.
