Avocatul Răzvan Doseanu cere explicații publice în cazul Pașca: „Care a fost baza legală pentru relocarea celor 409 persoane?”
La doar câteva zile după ce Tribunalul București a respins solicitarea DIICOT de arestare preventivă și a dispus cercetarea sub control judiciar a lui Viorel Pașca, a soției și a celor trei fii ai săi, apărarea ridică noi întrebări care pun presiune pe anchetatori și pe autoritățile implicate în intervenția de la Dumbrava.
Avocatul familiei Pașca, Răzvan Doseanu, solicită public explicații privind modul în care statul român a decis relocarea tuturor celor 409 persoane aflate în centrele administrate de Viorel Pașca. În opinia sa, există neclarități juridice majore care trebuie lămurite, mai ales în contextul în care acuzațiile formulate de DIICOT vizează un număr considerabil mai mic de presupuse victime.
„Care a fost baza legală?”
Într-o postare publică, avocatul formulează o întrebare directă adresată tuturor instituțiilor implicate în această operațiune:„Întrebare publică pentru toate autoritățile și mass-media din România implicate în cazul «Viorel Pașca – Dumbrava – Dumnezeu poartă de grijă»: Având în vedere relocarea a 409 persoane de către autorități, care a fost baza legală pentru extragerea persoanelor care aveau discernământ și care nu aveau niciun fel de probleme psihice?”
Doseanu merge mai departe și solicită clarificări privind respectarea dreptului la autodeterminare al persoanelor relocate:„Oamenii au cerut să plece sau au fost duși cu forța fără să li se ceară acordul?”
Întrebările vin într-un moment în care dosarul DIICOT este intens dezbătut în spațiul public, iar apărarea susține că există numeroase aspecte care nu au fost explicate de autorități.
„409 persoane relocate, dar acuzațiile vorbesc despre 210 victime”
Unul dintre argumentele centrale invocate de avocat este diferența dintre numărul persoanelor relocate și numărul presupuselor victime reținute în dosarul penal: „Au fost relocate 409 persoane. Conform acuzațiilor sunt doar 210 victime (cifra totală pentru perioada 2020-2025), iar din cele 210 doar pentru 128 a fost exercitată acțiunea civilă din oficiu.”
În acest context, Doseanu afirmă că este nevoie de explicații juridice privind temeiul în baza căruia toate cele 409 persoane au fost evacuate din locațiile de la Dumbrava: „Aștept cu interes răspunsurile tuturor celor implicați. M-ar interesa la modul serios părerea colegilor juriști pe această temă.”
Documente care, susține apărarea, schimbă perspectiva cazului
Avocatul afirmă că familia Pașca a notificat în repetate rânduri instituțiile statului cu privire la situația persoanelor găzduite la Dumbrava.
Potrivit documentelor prezentate de apărare, Viorel Pașca ar fi solicitat încă din februarie 2026 sprijinul DGASPC Bihor, Consiliului Județean Bihor și AJPIS Bihor, cerând ca statul să preia cele aproximativ 400 de persoane dacă apreciază că activitatea desfășurată la Dumbrava nu este legală sau necesară. În același timp, Pașca ar fi precizat că nu va evacua aceste persoane și nu le va abandona.
Mai mult, răspunsurile oficiale invocate de avocat arată că DGASPC Bihor a transmis că nu are responsabilitatea directă privind hrana, tratamentul și îngrijirea persoanelor aflate în locațiile respective, indicând responsabilitatea autorităților administrației publice locale în identificarea soluțiilor sociale.
Apărarea mai susține că și Ministerul Muncii ar fi comunicat anterior că, în cazul constatării unor nereguli, obligația de preluare a beneficiarilor revine autorităților locale.
Persoanele aflate la Dumbrava ar fi declarat că au rămas din proprie voință
Un alt element invocat de avocat îl reprezintă concluziile unui document al Corpului de Control al Ministerului Muncii.
Potrivit acestuia, locațiile de la Dumbrava erau proprietăți private fără statut juridic de serviciu social, însă persoanele aflate acolo le-ar fi declarat inspectorilor că locuiesc și se gospodăresc din proprie voință și că nu doresc să părăsească respectivele locații.
Acest aspect este prezentat de apărare ca fiind unul esențial în evaluarea legalității relocării în masă.
Un dosar care ridică întrebări și despre responsabilitatea statului
Cazul Dumbrava continuă să împartă opinia publică. DIICOT susține că, sub aparența unei activități umanitare, persoane vulnerabile ar fi fost exploatate prin încasarea pensiilor, indemnizațiilor și altor beneficii sociale, acuzații respinse de familia Pașca.
În același timp, inclusiv relatări recente au evidențiat că, timp de aproximativ două decenii, instituțiile statului au trimis sau au tolerat trimiterea unor persoane vulnerabile către Dumbrava, iar ancheta a scos în evidență și lipsa unei soluții publice pentru sute de oameni aflați în situații sociale și medicale dificile.
Apărarea susține că tocmai acest context face necesară o dezbatere publică serioasă despre responsabilitatea autorităților și despre legalitatea măsurilor luate după intervenția DIICOT.
Într-un stat de drept, este firesc ca acuzațiile formulate de procurori să fie investigate riguros. În egală măsură, este legitim ca apărarea să solicite explicații privind măsurile dispuse de autorități și temeiul lor legal. Răspunsurile la întrebările formulate de avocatul Răzvan Doseanu ar putea clarifica nu doar situația celor 409 persoane relocate, ci și rolul pe care instituțiile statului l-au avut, de-a lungul anilor, în gestionarea unuia dintre cele mai controversate cazuri sociale din România. Ancheta este în desfășurare, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre judecătorească definitivă.
