Bolojan: România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din Gorj și Hunedoara, până în 2029
Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar una dintre cele mai importante modificări vizează menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului).
Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Ilie Bolojan, care a precizat, într-o postare publică, că decizia reprezintă un pas esențial pentru stabilitatea sistemului energetic național și pentru protejarea locurilor de muncă din zonele miniere.
„Comisia Europeană a aprobat astăzi varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență al României. După revizuirea aprobată, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi avantajoase”, a declarat Ilie Bolojan.
Centrale menținute în funcțiune până în 2029
Prin această aprobare, România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora). Potrivit premierului, trei grupuri energetice vor continua să funcționeze până la finalul anului 2029, iar alte două vor rămâne active cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026.
„Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone”, a precizat prim-ministrul.
O măsură de echilibru între tranziția verde și securitatea energetică
Menținerea temporară a centralelor pe cărbune vine în contextul în care România și-a asumat, prin PNRR, închiderea completă a capacităților pe cărbune până la finalul anului 2025, în cadrul procesului de decarbonizare.
„Ne-am angajat să închidem centralele pe cărbune până la sfârșitul acestui an, urmând ca acestea să fie înlocuite cu centrale pe gaz sau parcuri fotovoltaice. Din păcate, investițiile care să le înlocuiască nu au fost realizate și, prin urmare, dacă nu ni s-ar fi acordat amânarea, nu am fi avut siguranța asigurării producției de energie necesare României”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că această decizie nu contravine angajamentelor europene privind tranziția energetică, ci reprezintă o măsură de pragmatism, necesară pentru a proteja stabilitatea rețelei energetice și comunitățile dependente de industria carboniferă.
Un PNRR realist, adaptat situației economice
După revizuirea aprobată, valoarea totală a PNRR se ridică la 21,4 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt fonduri nerambursabile, iar 7,84 miliarde sunt împrumuturi avantajoase.
„România are acum un PNRR realist, care sprijină economia și comunitățile locale, aducând beneficii directe pentru cetățeni, prin simplificarea regulilor și menținerea investițiilor în spitale, infrastructură, energie verde și digitalizare”, a declarat Ilie Bolojan.
El a explicat că revizuirea era necesară întrucât o parte dintre jalonele și termenele asumate de România nu au fost îndeplinite la timp, iar unele sume din împrumuturi riscau să fie pierdute dacă nu erau renegociate până anul viitor.
„Am avut ca prioritate menținerea unor jaloane și termene realiste și păstrarea în totalitate a fondurilor nerambursabile, de 13,5 miliarde de euro, pentru investiții”, a adăugat premierul.
Continuarea investițiilor în energie curată
Deși menținerea centralelor pe cărbune oferă un respiro sistemului energetic, România își continuă tranziția către energie verde, prin dezvoltarea de centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare.
„România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare”, a menționat Ilie Bolojan, subliniind că perioada 2026–2029 va fi una de tranziție controlată, în care țara noastră trebuie să echilibreze producția convențională cu cea regenerabilă.
Impact economic și social major
Decizia Comisiei Europene de a permite prelungirea funcționării centralelor pe cărbune are un impact social semnificativ, mai ales în Valea Jiului și în județul Gorj, regiuni dependente economic de activitatea minieră.
Prin menținerea activității acestor unități, peste 4.500 de locuri de muncă sunt salvate, iar comunitățile locale beneficiază de o perioadă de tranziție în care pot fi implementate programe alternative de reconversie profesională și investiții în industrii noi.
