Care este originea numelui Sarmizegetusa Regia? „cetatea de pe stâncă” sau „așezarea sarmaților și a geților” ?

Deși este unul dintre cele mai cunoscute și importante situri istorice din România, Sarmizegetusa continuă să ridice semne de întrebare nu doar legate de structura și rolul ei în istoria Daciei, ci și în privința numelui său.

Nu se cunoaște cu exactitate pronunția din limba dacică și nici sensul clar al cuvântului Sarmizegetusa. Diverse ipoteze au fost formulate de-a lungul timpului, iar printre cele mai citate se numără cea a profesorului Ioan I. Russu, care în lucrarea sa „Limba traco-dacilor” a propus o etimologie bazată pe două componente fundamentale:

• zermi – care ar însemna stâncă sau înălțime,
• zeget – care ar însemna palisadă sau cetate, provenit dintr-o rădăcină indo-europeană gegh- cu sensul de creangă sau stâlp (folosită pentru construcțiile de tip palisadă).

Combinând acești termeni, Russu a ajuns la o interpretare poetică și logică: „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă” sau chiar „Cetate de palisade construită pe înălțime”.

Totuși, această etimologie trebuie tratată cu prudență, având în vedere că Sarmizegetusa nu a fost inițial o fortificație militară, ci o așezare civilă și religioasă. Este posibil ca numele să fi reflectat sacralitatea locului, statutul de reședință regală sau chiar o combinație de semnificații.

Teorii alternative și dezbateri

O altă ipoteză mai recentă, dar puțin susținută științific, susține că numele ar însemna „așezarea sarmaților și a geților”, printr-o derivare latină: sarmis et getusa. Însă istoricul Vasile Pârvan a respins această idee, argumentând că sarmații au pătruns în teritoriul getic mult mai târziu, după domnia lui Traian, iar denumirea cetății este mult anterioară acelor vremuri.

Pârvan a propus o altă interpretare: Sarmiz-egetusa ar însemna „Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”, un nume traco-getic atestat în surse antice și preluat de cercetătorul Wilhelm Tomaschek în lucrarea sa monumentală Vechii traci.

Această idee a fost sprijinită și de tracologul bulgar Dimităr Decev, care a adus argumente comparative din alte regiuni, inclusiv nume din Lycia precum: Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas, toate având rădăcina Zarmos/Zermos.

Tomaschek a mai propus o citire poetică și profund simbolică: Zermi-zegétousa, în care prima parte este asociată cu harmyá din sanscrită – vatră, cămin, familie – și cu termenul armean zarm(i) – familia suboles, ceea ce l-a condus la interpretarea finală: „Casa națiunii (getice)”.

Un mister care continuă să fascineze

Toate aceste teorii, indiferent cât de plauzibile sau îndrăznețe sunt, rămân în zona speculațiilor, întrucât limba dacică este insuficient cunoscută, iar sursele scrise sunt extrem de puține.

Un lucru este cert: chiar dacă nu știm exact ce înseamnă Sarmizegetusa, cetatea merită văzută, explorată și înțeleasă prin prisma importanței sale istorice, arhitecturale și spirituale.

Program de vizitare

Pentru cei interesați să descopere atmosfera misterioasă a vechii capitale dacice, situl istoric de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia poate fi vizitat în lunile octombrie și noiembrie, în intervalul 09:00 – 18:00.
În octombrie, noiembrie și decembrie, monumentul este închis în fiecare zi de luni.