Câți maghiari și români au locuit în Cluj-Napoca, de-a lungul timpului? Clujul era perla Ungariei în trecut, după Budapesta!
foto: fb. Oláh Emese
Orașul Cluj, cunoscut astăzi sub numele de Cluj-Napoca, a fost un centru cultural, economic și politic important în Transilvania de-a lungul istoriei. Populația sa a fost întotdeauna un mozaic etnic, dominat de români și maghiari, dar și de alte comunități. Întrebarea despre câți unguri și români au locuit în acest oraș de-a lungul timpului este strâns legată de istoria complexă a regiunii și de schimbările politice și demografice care au avut loc în decursul secolelor.
Perioada medievală și dominarea maghiară
În perioada medievală, Clujul a fost în mare parte locuit de maghiari, alături de sași și, într-o mai mică măsură, de români. Încă din secolul al XIII-lea, orașul a fost sub controlul regilor maghiari, iar comunitatea maghiară a jucat un rol central în dezvoltarea sa. Sașii, veniți din teritoriile germane, au contribuit și ei semnificativ la viața economică și culturală a orașului, iar românii, deși prezenți, aveau o poziție marginală în structura socială.
Epoca modernă și schimbările demografice
La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, odată cu dezvoltarea urbană și economică, Clujul a devenit un important centru educațional și cultural pentru maghiari. Însă, după Revoluția de la 1848 și unirea Transilvaniei cu Ungaria în 1867, orașul a cunoscut o creștere a populației maghiare, în detrimentul altor comunități. În această perioadă, Clujul era un bastion al culturii maghiare, fiind adesea considerat unul dintre cele mai importante orașe maghiare din afara granițelor actuale ale Ungariei.
Perioada interbelică și după al Doilea Război Mondial
O schimbare demografică semnificativă a avut loc după Primul Război Mondial, când Transilvania a devenit parte a României, conform Tratatului de la Trianon din 1920. Acest eveniment a marcat începutul unei creșteri a populației românești în Cluj. Autoritățile române au promovat imigrația românilor în oraș și în regiune, iar instituțiile culturale și educaționale românești au început să înflorească. În această perioadă, raportul dintre români și maghiari în Cluj s-a echilibrat, însă tensiunile etnice au rămas prezente.
După al Doilea Război Mondial, schimbările politice și sociale au avut un impact puternic asupra demografiei orașului. Regimul comunist a încurajat urbanizarea și industrializarea, iar populația românească a crescut semnificativ, devenind majoritară în oraș. În anii 1950 și 1960, mulți maghiari au emigrat sau au fost asimilați în structura socială a noii Românii comuniste. Până la sfârșitul secolului al XX-lea, Clujul avea o populație majoritar românească, deși comunitatea maghiară a rămas semnificativă.
Clujul contemporan și moștenirea multiculturală
Astăzi, Cluj-Napoca este un oraș modern, în care românii reprezintă majoritatea populației, dar în care comunitatea maghiară rămâne vizibilă și activă cultural. Conform recensământului din 2011, aproximativ 81% din locuitori erau români, în timp ce 15% erau maghiari.
La ultimul recensământ al populației, din 2021, populația de etnie maghiară a municipiului este de 33.603 persoane.
@cluj.1 Câți unguri și români au locuit în orașul Cluj, de-a lungul timpului? #cluj #clujnapoca #clujnapoca_city #romani #romania #unguri #ungaria #maghiari #populatie #demografie ♬ sunet original – Cluj 1
1) Instalarea administrației românești în Cluj, în 1919, a avut ca PRIM EFECT lichidarea restricțiilor asupra stabilirii românilor în orașe. Cum masa populației rurale din jurul Clujului era MAJORITAR ROMÂNEASCĂ, era absolut firesc, natural ca industrializarea, implicit urbanizarea să aducă în oraș mai mulți români decât de alte etnii! Apoi, administrația românească a trebuit să aducă în oraș oameni care să facă administrație a statului român ÎN LIMBA ROMÂNĂ! Mai ales pentru că relativ mulți etnici unguri au refuzat să depună jurământ de credință față de statul român!
2) Nu a fost vorba de nici o ”unire” a Transilvaniei cu Ungaria, ci a fost ÎNCORPORAREA FORȚATĂ / ANEXAREA Transilvaniei, prin acordul habsburgo-ungar din 1867, în fond pactul dualist, care eufemistic este numit mai ales de ungariști drept ”compromis”. Nimeni nu a întrebat populația românească majoritară din Transilvania NICI DACĂ VREA ÎN AUSTRIA, nici dacă vrea să intre sub administrația ungară! Ce mai, numai procedee moderne și democratice, consultări populare, referendumuri / plebiscite etc, nu-i așa? De fapt anexarea peste capul populației majoritare și disprețuirea voinței și dorințelor acesteia sunt caracteristice imperiilor multinaționale oprimatoare! Iar atitudinea românilor față de dualism și anexarea Transilvaniei la Ungaria s-a exprimat atât prin pronunciamentul de la Blaj (1868), prin linia politică PASIVISTĂ a PNR din Transilvania înființat în 1869 de NERECUNOAȘTERE a desființării autonomiei Marelui Principat al Transilvaniei, apoi prin Memorandumul + mișcarea memorandistă din 1892-94, cât și, MAI ALES, prin decizia de UNIRE CU ROMÂNIA din decembrie 1918! Ori nu cunoașteți termenii, deci nu aveți proprietatea lor ori îi folosiți MANIPULATOR în scopul ocultării aranjamentului TOTAL NEDEMOCRATIC dintre habsburgi și aristocrația ungară!
Totuși, despre perioada ocupației ungare dintre 1940 și 1944, de ce nu spuneți nimic? Mai ales fiindcă numărul românilor din oraș A SCĂZUT PUTERNIC în acel interval de timp? Nimic despre promovarea de către autoritățile ungare a imigrației elementului ungar din alte zone? Nimic despre EXPULZAREA etnicilor români din Cluj, în cadrul unei operații mai largi a ocupanților unguri prin care au fost expulzați din teritoriul ocupat în 1940 PESTE 200.000 de etnici români?