Cetatea Dăbâca, fosta reședință regală distrusă de mongoli, din a cărei pietre s-a ridicat castelul Teleki

Pe Dealul Cetății, deasupra văii Lonei, se mai păstrează astăzi doar urmele mute ale unei fortărețe care, în urmă cu un mileniu, era una dintre cele mai importante construcții defensive și administrative din Transilvania. Cetatea Dăbâca, cândva reședința comitatului cu același nume, a traversat secole de istorie zbuciumată, dar și de glorie, lăsând în urmă o moștenire arheologică remarcabilă.

O cetate născută din nevoia de apărare

Primele forme ale cetății au apărut în jurul secolului al X-lea, ca fortificație colectivă, în contextul presiunilor migratorii și al nevoii de protecție a populațiilor locale. Construcția avea inițial valuri de pământ, șanțuri de apărare și palisade de lemn, fiind adaptată topografiei abrupte a dealului.

Forma triunghiulară a așezării a fost păstrată în dezvoltările ulterioare, iar în secolul al XII-lea cetatea a cunoscut un important proces de consolidare: zidurile din lemn au fost înlocuite cu ziduri masive de piatră, prevăzute cu turnuri și un donjon – turnul principal de apărare și supraveghere, specific arhitecturii medievale europene.

Vremuri de glorie și decădere

În perioada secolelor X–XIV, Cetatea Dăbâca a fost una dintre cele mai importante reședințe nobiliare și administrative din Transilvania. A devenit centrul comitatului Dăbâca – o structură teritorială cu funcții juridice și militare, ceea ce a ridicat importanța strategică a fortificației. Aflată la confluența mai multor drumuri comerciale și militare, cetatea a avut și un rol de control al rutei dintre Câmpia Transilvaniei și zona nord-vestică a provinciei.

Sfârșitul acestei perioade de înflorire a venit brutal, odată cu invazia mongolă din 1241–1242, când cetatea a fost distrusă complet. Documentele și vestigiile arheologice confirmă că, după acest moment, Dăbâca nu și-a mai recăpătat niciodată statutul anterior, rolul său fiind preluat treptat de Cetatea Martinuzzi din Gherla, aflată la distanță relativ mică.

Pietrele cetății, duse mai departe

În timp, ruinele cetății Dăbâca au fost parțial dezasamblate, pietrele fiind refolosite pentru construcții mai recente, printre care castelul Teleki, ridicat în apropiere. Astăzi, doar fundațiile zidurilor mai pot fi distinse, multe dintre ele fiind acoperite de vegetație sau pământ.

Totuși, situl arheologic păstrează o valoare istorică și culturală semnificativă, atrăgând atenția specialiștilor, dar și a iubitorilor de patrimoniu. Cercetările efectuate au confirmat succesiunea mai multor etape de construcție, contribuind la înțelegerea dinamicii medievale din regiunea Transilvaniei.