Clădirile industriale degradate din Zlatna ar fi putut fi revalorificate… Cum? Explică un cadru didactic al UBB!
Sorin Gog, cadru didactic în cadrul Universității Babeș-Bolyai, a realizat, recent, o scurtă analiză a orașului Zlatna și a clădirilor industriale degradate din oraș.
„Zlatna a fost unul dintre cele mai importante orașe miniere ale Transilvaniei. Împreună cu minele de la Roșia Montană, Baia de Arieș, Almaș și Brad făcea parte din patrulaterul aurifer din Apuseni, zonă ce a fost intens forjată minier încă din secolul al XVI-lea. Avem din această perioadă diverse relatări despre procesele tehnologice de prelucrare ale aurului și mercurului și a relațiilor feudale ce permiteau exploatările de minereu din regiune.
La mijlocul secolului al XIX-lea aici s-au dezvoltat forme incipiente de capitalism, făcute posibile de adoptarea de către Imperiul Habsburgic în 1854 a unei Legi a minelor. Aceasta a instituit un regim foarte liberal de exploatare minieră. Sistemul de drepturi si proprietăți bazat pe cuxe a atras investitori din întregul Imperiu și a facilitat primele forme de acumulare de capital din zonă. Treptat micile afaceri au fost absorbite de companii mari pe acțiuni care a făcut investiții masive în tehnologia industrială ce a revoluționat randamentul și productivitatea exploatărilor miniere.
Orașul a fost unul dintre vârfurile inovațiilor tehnologice din regiune, încă din 1838 a fost introdus aici primul motor cu abur din Transilvania, cu mult înaintea Reșiței. Tot aici au fost construite topitorii și furnale industriale complexe. Industrializarea de la finalul secolului al XIX-lea a erodat relațiile feudale de producție minieră (cota de muncă pe care o aveau iobagii) și a introdus la scară largă munca salariată.
În perioada socialistă aici a funcționat unul dintre cele mai mari combinate de prelucrarea cuprului, Ampelum Zlatna, și o fabrică de acid sulfuric. În această periodă Zlatna a devenit unul dintre cele mai poluate orașe din România, exploatările industriale comuniste aveau zero interes pentru mediul ecologic.
Astăzi este un oraș post-apocaliptic, aflat într-o ruină generalizată. Aproape toate clădirile industriale se află într-un stadiu avansat de degradare. Ele ar fi putut fi transformate în muzee ale industriei și tehnologiei și să memorializeze aproape 200 de ani de inovații industriale din Transilvania și România. Sau ar fi putut deveni hub-uri turistice cu trasee prin munții Apuseni. Ce ne-a mai rămas doar este o privire arheologică: cum se uită istoricii la ruinele antice și încearcă să reconstituie o lume demult apusă, asta e tot ce mai putem face azi cu ruinele industriale ce împânzesc întreg orașul Zlatna” a scris despre istoria și prezentul orașului Zlatna, Sorin Gog
