Clujul va avea „împărăția sa”! Mureș, Bistrița-Năsăud și Sălaj vor fi noile „provincii” ale regiunii cu reședința în Cluj, după reorganizarea administrativă

Într-o propunere de reorganizare teritorială a României, fostul deputat USR, Tudor Benga, a prezentat un plan ambițios: unirea județelor Cluj, Mureș, Bistrița-Năsăud și Sălaj într-o regiune nouă numită „Transilvania Nord”, cu o populație estimată de peste 1,7 milioane de locuitori. Deși această reorganizare ar putea aduce avantaje economice și administrative, există multe întrebări legate de reacțiile locuitorilor și de modul în care politicienii din fiecare județ vor accepta această schimbare.

„Harta aceasta cu 12 județe este propunerea mea de reorganizare teritorială a României. Este de altfel singurul proiect de lege pe subiect depus și dezbătut legislativ în România în mai bine de un deceniu. USR-ul a depus la rândul său un proiect de lege în toamna anului trecut, însă l-a retras din circuitul legislativ imediat ce s-a terminat campania electorală, motiv pentru care nivi nu a mai ajuns la vreo dezbatere sau vot în plenul nici uneia din camerele Parlamentului” își explica proiectul legislativ, deputatul Tudor Benga.

Clujul – centrul regional firesc, dar cu riscuri de supunere

Clujul, cu siguranță, se află în centrul propunerii. Deși județele vecine pot avea în continuare o importanță regională, Cluj-Napoca este deja capitala economică și administrativă a zonei de vest a României și joacă un rol de lider în sectorul educațional, tehnologic și de infrastructură. În mod natural, locuitorii din județele vecine nu vor considera o mare problemă ca Timișoara și Clujul să aibă întâietate, având în vedere că, în multe aspecte, aceste două orașe sunt deja în fruntea regiunii.

Totuși, în ciuda acestui consens, se pune întrebarea: cum va evolua relația dintre Cluj și celelalte județe? Va fi un județ mai puternic economic ca altele un avantaj, sau vor apărea tensiuni în legătură cu politica de alocare a resurselor și a investițiilor în regiunile mai puțin dezvoltate?

Mureș – un județ strategic, dar divizat

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale acestei propuneri este Mureșul, care este acum „rupt” strategic în plan administrativ, fiind influențat de apropierea de județele Harghita și Covasna. Dacă Mureșul rămâne legat de aceste județe cu o importantă comunitate maghiară, procesul de unificare ar putea provoca unele tensiuni, mai ales când vine vorba de alocarea de fonduri și resurse.

De asemenea, Mureșul are un profil economic diversificat și o infrastructură relativ bine dezvoltată, dar integrarea într-o regiune cu Clujul și Bistrița-Năsăud ar putea pune sub semnul întrebării echilibrul de putere în Transilvania Nord.

Bistrița-Năsăud – Radu Moldovan și provocările politice

Bistrița-Năsăud, un județ cu o istorie politică complexă, ar putea întâmpina cele mai mari provocări în acest proces de reorganizare. Deși județul nu beneficiază de aceeași dezvoltare economică și infrastructurală precum Clujul, Bistrița-Năsăud este condus de unul dintre cei mai influenți lideri politici din Ardeal, Radu Moldovan. Acesta este considerat cel mai puternic președinte PSD de județ din Transilvania, cu un rol important în politica locală și națională.

Radu Moldovan ar putea să fie mai reticent la ideea ca Bistrița-Năsăud să fie absorbit în regiunea „Transilvania Nord”, având în vedere ambițiile politice și economice ale județului. Multe dintre provocările sale vor veni nu doar din creșterea competiției între județe pentru fonduri și resurse, dar și din posibilele alianțe politice pe care trebuie să le construiască pentru a menține influența PSD în zonă. Moldovan va trebui să își apere statutul județului într-o structură regională dominată de județe mai dezvoltate.

Sălaj – județul mai mic, dar cu potențial

Sălajul, unul dintre cele mai mici județe din regiune, va avea mai puține de spus în ceea ce privește influența politică, dar ar putea beneficia de pe urma unei organizări administrative mai clare. Cu o populație modestă, județul ar putea atrage mai multe fonduri pentru dezvoltare dacă procesul de reorganizare presupune redistribuirea resurselor pe criterii echitabile.

Deocamdată, propunerea lui Tudor Benga este doar o variantă teoretică, dar ridică o problemă importantă: România are nevoie de o reformă administrativă, însă aceasta trebuie să fie bine gândită și să țină cont de identitățile locale.

Găsiți AICI întregul proiect de lege inclusiv parcursul sau integral prin circuitul legislativ – click AICI !