Controverse înaintea alegerilor de la Baroul Cluj: De ce vot fizic în loc de vot online?
Modul în care vor fi organizate alegerile din acest an la Baroul Cluj a stârnit discuții în rândul avocaților. În contextul în care tehnologia evoluează rapid și tot mai multe instituții adoptă soluții digitale, procedura electorală din cadrul baroului rămâne una clasică, cu vot exclusiv fizic.
Tema a fost discutată și în cadrul podcastului Horia Nasra Show, unde au fost invitați, pe rând, doi dintre candidații la alegerile Baroului Cluj – Victor Rusa și Dan Chertes.
- Despre drept și alegerile de la Baroul Cluj, cu avocatul Victor Rusa, prodecanul Baroului Cluj
- Despre drept și alegerile de la Baroul Cluj cu avocatul Dan Chertes, la Horia Nasra Show
În debutul dezbaterilor s-a remarcat contrastul dintre evoluțiile tehnologice globale și modul de organizare al alegerilor profesionale. În timp ce, la nivel mondial, se discută despre explorarea spațiului și despre tehnologii avansate, în 2026, când americanii încearcă să ajungă pe Marte iar chinezii dezvoltă roboți militari, una dintre cele mai liberale profesii din România pare să se întoarcă simbolic în timp, aproape ca în 1655, toamna.
În acest context, organizarea alegerilor exclusiv în format fizic a fost descrisă ca fiind greu de explicat. Din rațiuni considerate de unii neclare, poate chiar metafizice sau esoterice, alegerile de la Baroul Cluj se vor desfășura în mod tradițional, în sala de vot, nu online.
Situația ridică și probleme practice. Ziua votului este programată pentru 17 martie, o zi de marți în care mulți avocați ar putea avea procese în alte orașe ale țării. Nu este exclus ca un avocat din Cluj să fie în acea zi într-o sală de judecată din Craiova sau Buzău, ceea ce face dificilă participarea la vot.
De aici apare și întrebarea esențială ridicată în cadrul podcastului: cine a dorit această formă de organizare a alegerilor, una care nu pare să stimuleze prezența la vot, ci dimpotrivă, riscă să o inhibe?
Invitați în studio, Victor Rusa și Dan Chertes au răspuns acestei întrebări și au discutat despre modul în care ar trebui organizate alegerile în cadrul profesiei de avocat, dar și despre posibilitatea introducerii votului online în viitor.
Victor Rusa – „Cu siguranță votul online garanta o participare mult mai mare din partea avocaților. Am susținut votul online și este, poate, cel mai mare regret al mandatului meu de prodecan revenirea la votul fizic. În societatea aceasta digitalizată, în care toți promovăm digitalizarea, să ne întoarcem la votul fizic mi s-a părut un pas înapoi. Nu cred că există argumente serioase pentru votul fizic.
Am avut experiența alegerilor anterioare, când eram aproximativ 1200 de avocați, iar participarea a fost de 1100 prin vot online. Din păcate, s-a revenit la votul fizic. A existat o discuție tensionată în Consiliul Baroului cu privire la această dihotomie: vot fizic sau vot online. În cele din urmă, cu majoritate de voturi, s-a stabilit ca adunarea generală să se desfășoare în format fizic.
Există foarte multe probleme care vor fi generate de organizarea adunării generale în format fizic. În primul rând, participarea. Adunarea generală va avea loc într-o zi de marți, când, evident, fiecare are programul său, activitatea sa, familia sa.
Apoi, pe lângă faptul că este organizată în timpul săptămânii, nu cred că vom avea cvorumul necesar pentru prima convocare. Pentru prima convocare ar trebui să fie prezenți 708 avocați. Nu cred că se va întâmpla acest lucru.
În aceste condiții, se va ajunge la a doua convocare, la care vor trebui să participe 468 de avocați cu drept de vot. Pe lângă problema întrunirii sau neîntrunirii cvorumului, va fi și un proces de durată. Nu cred că procesul de votare se poate termina mai repede de 4–5 ore.
Și atunci, oricât de mult și-ar dori cineva să mă voteze pe mine, să aștepte 4–5 ore doar pentru a-și exercita dreptul la vot cred că este destul de dificil de realizat. Nu în ultimul rând, organizarea alegerilor fizice presupune și cheltuirea unei resurse financiare importante a baroului, resursă pe care am fi putut să o utilizăm pentru alte scopuri.”
Dan Certes – „Discuția, din punctul meu de vedere, este următoarea. Ce am dedus eu din discuțiile din Consiliu? Ideea că platforma nu ar ști să numere corect voturile și că nu poți verifica fizic numărătoarea într-o platformă digitală este ca și cum ai spune că nu poți număra banii din cont la fel cum numeri banii cash.
Ceea ce este logic, pentru că nu poți număra fizic ceva digital. Dar știm foarte bine că atât banca, cât și platformele digitale funcționează pe baza unor algoritmi care, ori de câte ori introduci niște valori – fie voturi, fie bani – ajung întotdeauna la suma corectă, pentru că așa funcționează tehnologia. Acesta este primul aspect.
Al doilea aspect este că, dacă nu te pricepi la chestiuni de IT și consideri că ți se poate spune orice pentru că nu ai cum să verifici, atunci problema nu este validitatea votului sau a procedurii, ci faptul că tu nu înțelegi cum funcționează o platformă digitală.
În Consiliu s-a discutat inclusiv despre utilizarea platformei folosite la nivel național de Baroul București, de alte barouri și, cel mai important, de Colegiul Medicilor. A participat chiar într-o întâlnire pe Zoom persoana care se ocupă de acea platformă.
Platforma era gratuită, deci nu presupunea niciun cost suplimentar, iar ni s-a explicat că este utilizată de Colegiul Medicilor, unde votează aproximativ 55.000 de oameni. Deci vorbim despre zeci de mii de votanți. Platforma avea inclusiv opțiuni de notificare în ziua votului – un fel de mesaj care să le amintească oamenilor să voteze.
Pentru că există și colegi care pot uita. În alegerile anterioare, care nu erau elective, atunci când încercam totuși să atingem cvorumul pentru ședință și să nu organizăm de două ori alegeri care durau 24 de ore, îi sunam pe colegi și îi întrebam: ai votat? Du-te și votează, ca să avem cvorumul și să nu fim nevoiți să repetăm votarea peste o săptămână.
Concluzia mea este următoarea. Eu sunt o persoană care a terminat matematică-fizică. Pentru mine lucrurile trebuie să aibă o logică: de la A la B trebuie să ajungi firesc la C. Dacă se întâmplă ceva care nu are explicație, pare o situație de tip „Triunghiul Bermudelor”.
Așa că, trăgând linie la argumentele colegilor care au ales votul fizic, concluzia mea este că discuția nu este despre siguranța platformei. Discuția este despre faptul că, din punctul lor de vedere, ca și candidați, votul fizic este mai favorabil decât votul online. Cu alte cuvinte, o reprezentativitate mai mică le este mai favorabilă decât o reprezentativitate mai mare.
Dau și un exemplu. În 2018, ultima dată când alegerile pentru decan și consiliu s-au făcut fizic, au votat aproximativ 670 de colegi. În 2022, când votul a fost online pentru Consiliu și decani, au votat aproape 1.100 de colegi din aproximativ 1.400.
Asta înseamnă o prezență de aproape 80% la vot, cam cum a avut Germania recent, când a existat o mobilizare puternică a electoratului. Din acest punct de vedere, am fost aproape „nemți”.
Prin urmare, această narațiune este falsă. Nu este o problemă de siguranță a votului online. Este o problemă de cine are mai mult de câștigat din votul fizic.
Nu colegii care vin la vot. Asta înseamnă că a existat un calcul simplu: dacă vin mai puțini oameni la vot, șansele unora cresc mai mult decât dacă ar veni mai mulți oameni. Spus direct, la votul fizic tinerii participă în număr mai mic.”
Dezbaterea reflectă o discuție mai amplă despre modernizarea breslelor profesionale și despre modul în care acestea se adaptează la noile realități tehnologice, în special într-o profesie care, prin natura sa, este considerată una dintre cele mai liberale.
