Cuprul din Apuseni, mai valoros decât aurul: zăcăminte uriașe la Roșia Montană și Rovina, în contextul creșterii prețurilor pe piața mondială
Conform definițiilor actuale ale materiilor prime critice și strategice, aurul și argintul nu mai dețin exclusiv o importanță economică majoră. În zăcămintele de la Roșia Montană – Igre, Jig-Văidoaia, Cârnic, Cârnicel, Țarina, Orlea și Cetate – dar și la Bucium Rodu, unde nu se utilizează cianura, valoarea combinată a metalelor asociate depășește cu mult pe cea a aurului și argintului.
Analizele geochimice arată că toate zăcămintele din România conțin, pe lângă metalul principal, și elemente valoroase precum cupru, telur, germaniu, stibiu, indiu, galiu, taliu și arsen. În Apuseni, rezervele de cupru sunt impresionante – peste 600.000 de tone numai la Rovina, alături de circa 200 de tone de aur.
Rovina – un gigant neexploatat
La Rovina, unul dintre cele 14 zăcăminte din așa-numitul „cadrilater aurifer” de tip porphyry copper and gold, proiectul de exploatare ar acoperi peste 2.700 de hectare. Planurile prevedeau două cariere de mari dimensiuni care ar fi înlocuit vârfurile munților. Procesul de cianurare nu poate fi aplicat aici, pentru că ar duce la pierderea cuprului, ceea ce face ca acest metal să fie resursa principală, iar aurul și argintul să fie considerate produse secundare.
Mineralogul Ștefan Marincea, profesor la Universitatea din Liège, a subliniat recent că „dacă ar trebui să exploatăm ceva, ar trebui să fie în primul rând zăcămintele de tip porphyry copper and gold, cum este cel de la Roșia Poieni, care este în exploatare, dar care ar trebui retehnologizat”.
Cuprul, metalul strategic al tranziției energetice
În 2025, cuprul a devenit un element esențial al tranziției globale către energie regenerabilă și mobilitate electrică. De la turbine eoliene și panouri solare, până la vehicule electrice și rețele inteligente de distribuție, cuprul este indispensabil. Un vehicul electric necesită de două până la trei ori mai mult cupru decât un automobil cu motor clasic, ceea ce amplifică cererea odată cu extinderea pieței de mobilitate verde.
Oferta limitată și dificultățile logistice majore, combinate cu scăderea rezervelor ușor accesibile, au determinat creșteri semnificative ale prețului cuprului în 2024. În iulie 2025, cotațiile au atins un nivel record, după ce Statele Unite au introdus taxe vamale suplimentare pentru importurile de cupru, măsură care a surprins operatorii internaționali.
Reacții internaționale și efecte economice
Chile și Canada, cei mai mari furnizori ai metalului roșu, au avertizat că noile tarife ar putea afecta grav relațiile comerciale. În același timp, lipsa capacităților interne de rafinare în SUA menține dependența de importuri, iar observatorii atrag atenția că această combinație de factori poate genera creșteri de preț pe întreg lanțul de aprovizionare, inclusiv în industrii strategice precum construcțiile, electronica, auto și infrastructura energetică.
În acest context global, zăcămintele din Apuseni – bogate în cupru, dar și în metale rare – capătă o importanță strategică fără precedent, depășind în valoare economică aurul și argintul.
