Cutremur administrativ în județul Hunedoara: Zeci de comune pe cale de dispariție în urma reorganizării administrativ-teritoriale
Guvernul României pregătește cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială din ultimele decenii, o reformă structurală care ar urma să fie aplicată după adoptarea bugetului de stat pentru anul 2026. Scopul declarat al acestui demers este eficientizarea administrației publice locale, reducerea cheltuielilor bugetare și adaptarea structurii teritoriale la realitățile demografice și economice actuale, profund schimbate în ultimele trei decenii.
O reformă națională cu impact major
În prezent, România are o structură administrativă extrem de fragmentată, formată din 103 municipii, 216 orașe, 2.862 de comune, 41 de județe și Municipiul București. În total, există 3.223 de unități administrative sau 3.181, dacă sunt excluse județele – considerate structuri suprapuse peste comune, orașe și municipii – și Capitala, care include cele șase sectoare.
Potrivit scenariilor aflate în lucru la nivel guvernamental, reorganizarea ar putea duce la dispariția a peste 800 de comune și a mai mult de 100 de orașe care nu mai îndeplinesc criteriile minime de populație și sustenabilitate financiară. În termeni procentuali, 28% dintre comune ar urma să fie transformate în sate aparținătoare unor unități administrative mai mari sau în zone de proximitate urbană, iar 55% dintre orașe fie vor fi retrogradate la statutul de comune, fie vor integra localități din jur pentru a-și păstra statutul urban.
Guvernul mizează pe comasări administrative, reducerea aparatului birocratic și reașezarea finanțărilor publice, un proces care promite economii bugetare consistente, dar care va genera, inevitabil, rezistență politică și socială în teritoriu.
Hunedoara – unul dintre județele cele mai afectate
Județul Hunedoara se află printre zonele cele mai expuse acestei reforme, din cauza declinului demografic accentuat și a numărului mare de comune cu populație foarte redusă. Conform datelor analizate, zeci de localități hunedorene au sub pragul de 3.000 de locuitori, ceea ce le plasează direct în zona de risc pentru comasare sau pierderea statutului administrativ.
Printre comunele aflate foarte aproape de acest prag se numără:
- Râu de Mori (2.991 locuitori)
- Bretea Română (2.969)
- Certeju de Sus (2.870)
Lista continuă cu numeroase localități care au între 2.000 și 2.500 de locuitori, precum Baru, Romos, Baia de Criș, Sălașu de Sus, Hărău, Teliucu Inferior, dar și cu comune aflate mult sub acest nivel: Boșorod, Turdaș, Rapoltu Mare, Bacia, Zam, Buceș, Brănișca, Ghelari, Lăpugiu de Jos, Gurasada, Ribița, Răchitova, Banița sau Sarmizegetusa.
Situația devine critică în cazul unor comune cu populații extrem de reduse:
- Blăjeni – 883 locuitori
- General Berthelot – 790
- Lunca Cernii de Jos – 758
- Vorța – 748
- Burjuc – 734
- Cârjiți – 686
- Toplița – 624
- Cerbal – 403
- Lelese – 339
- Bulzeștii de Sus – 275
- Bunila – 247
- Bătrâna – doar 88 de locuitori
Aceste cifre ilustrează clar depopularea severă a zonelor rurale hunedorene, în special din zona montană și din fostele bazine miniere sau industriale.
De ce este inevitabilă reorganizarea
Necesitatea reformei este susținută și de un raport de audit al performanței al Curții de Conturi, finalizat în toamna anului trecut. Documentul arată că actuala organizare administrativă produce pierderi financiare sistemice, cauzate de existența unor UAT-uri care nu își pot acoperi cheltuielile de funcționare.
Principalele două probleme identificate sunt:
- Scăderea accentuată a populației, determinată de natalitatea redusă și migrația masivă către orașe mari sau în străinătate.
- Bugete locale insuficiente, în condițiile în care peste 70% din veniturile comunelor și orașelor provin din redistribuiri de la bugetul central, nu din surse proprii.
Fragmentarea excesivă este evidentă: cele 2.862 de comune reprezintă aproximativ 90% din totalul UAT-urilor, dar găzduiesc doar 44% din populația României. Aproape jumătate dintre localități – 1.581 – au sub 3.000 de locuitori, iar peste 75% nu depășesc 5.000 de locuitori.
Ce urmează pentru Hunedoara
Conform surselor Cluj 1, aceste localități mici vor fi comasate între ele sau integrate în unități administrative mai mari, pentru a forma structuri viabile din punct de vedere economic și administrativ. Estimările indică faptul că aproximativ 800 de localități la nivel național ar putea dispărea ca entități administrative distincte, rămânând doar ca sate componente.
Pentru județul Hunedoara, această reformă va însemna schimbări profunde: dispariția unor primării, reducerea aparatului administrativ, dar și posibilitatea unei mai bune accesări a fondurilor europene și a unor servicii publice mai eficiente pentru locuitori.
Reorganizarea administrativ-teritorială se conturează astfel ca un proces dificil, cu impact major asupra identității comunităților locale, dar pe care autoritățile îl consideră necesar pentru funcționarea sustenabilă a statului român pe termen lung. Hunedoara este unul dintre județele unde această reformă nu mai poate fi amânată.
