Davai ceas Davai Palton: S-au exploatat petrolul, lemnul, gazul, sarea, uraniul și cărbunele! 14 ani de chin si jaf sub URSS!

„Sovrom”-urile reprezintă o parte importantă și controversată a istoriei României postbelice, fiind un simbol al influenței sovietice asupra economiei și suveranității naționale. Create imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, în contextul dominației sovietice în Europa de Est, aceste întreprinderi mixte româno-sovietice au avut un impact major asupra economiei țării și asupra relațiilor dintre România și Uniunea Sovietică.

Contextul istoric al „Sovrom”-urilor

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, România a intrat sub influența directă a Uniunii Sovietice. Acordul de armistițiu din 1944 și Tratatul de Pace de la Paris din 1947 au consolidat prezența sovietică în România, iar această influență s-a manifestat și în plan economic. În acest context, au apărut „Sovrom”-urile, întreprinderi mixte create între guvernul român și autoritățile sovietice, cu scopul declarat de a contribui la refacerea economiei românești și de a plăti datoriile de război față de URSS.

Primele „Sovrom”-uri au fost înființate în 1945 și s-au extins rapid în mai multe sectoare economice: industria petrolieră, exploatarea resurselor minerale, energie, transporturi și agricultură. Deși, teoretic, aceste întreprinderi erau bazate pe o cooperare egală între România și Uniunea Sovietică, în realitate, controlul sovietic era dominant, iar interesele economice ale României erau de multe ori subordonate celor ale URSS.

Rolul și funcționarea „Sovrom”-urilor

„Sovrom”-urile au avut un rol semnificativ în exploatarea resurselor naturale ale României, în special a petrolului, cărbunelui și uraniului. Cel mai cunoscut exemplu este „Sovromcuarțit”, implicat în exploatarea zăcămintelor de uraniu din România, al cărui produs era transportat direct în Uniunea Sovietică pentru dezvoltarea programului nuclear sovietic.

Aceste întreprinderi au funcționat ca un mecanism prin care Uniunea Sovietică putea accesa resursele naturale și economice ale României, sub pretextul cooperării bilaterale. În realitate, beneficiile economice erau în mare parte direcționate către URSS, în timp ce România primea o parte minoră a profitului. Această structură inechitabilă a contribuit la subminarea suveranității economice a țării și la creșterea dependenței de Uniunea Sovietică.

Pe lângă impactul economic, „Sovrom”-urile au avut și o componentă politică. Ele au fost un instrument prin care Uniunea Sovietică a menținut controlul asupra politicii interne a României, favorizând regimul comunist instalat după război. În acest fel, „Sovrom”-urile nu doar că au slăbit economia românească, dar au consolidat și influența sovietică în cadrul guvernului și în structurile de putere.

Critici și consecințe

De-a lungul timpului, „Sovrom”-urile au fost criticate pentru exploatarea excesivă a resurselor și pentru transferul masiv de bogății din România către Uniunea Sovietică. Aceste întreprinderi au accentuat sărăcirea resurselor naționale și au limitat dezvoltarea economică independentă a țării. De asemenea, românii au resimțit presiunea economică prin lipsa investițiilor în infrastructură și industrie pe plan intern, în timp ce produsele esențiale erau exportate masiv către URSS.

După moartea lui Stalin în 1953 și odată cu schimbările politice care au urmat în blocul comunist, regimul din România a început să se distanțeze treptat de influența directă a Moscovei. În anii 1950 și începutul anilor 1960, „Sovrom”-urile au fost desființate, iar controlul asupra acestor industrii a fost readus în mâinile statului român.

Moștenirea „Sovrom”-urilor

Deși „Sovrom”-urile au fost desființate, moștenirea lor a avut un impact de durată asupra economiei și politicii românești. Ele au evidențiat vulnerabilitatea României în fața puterii sovietice și au demonstrat cum un stat mic putea fi exploatat economic de o mare putere sub pretextul cooperării bilaterale. În plus, ele au arătat că, deși România era formal un stat suveran, în realitate, în primii ani de după război, politica și economia sa erau profund influențate de deciziile Moscovei.

În concluzie, „Sovrom”-urile au reprezentat o formă de exploatare economică și politică a României de către Uniunea Sovietică în perioada de după al Doilea Război Mondial. Ele au contribuit la consolidarea controlului sovietic asupra României, afectând grav economia națională și resursele naturale ale țării. Moștenirea acestora rămâne un episod important în istoria relațiilor româno-sovietice, subliniind tensiunile dintre suveranitatea națională și influențele externe.

Apuseni Info vă prezintă documentarul: Romania sub ocupatia sovietica | 14 ani de chin si jaf sub Rusia | Davai ceas Davai Palton