Disputa dintre Guvernul Bolojan și magistrați, analizată de prof. Florin Streteanu: „Statutul special al magistraților este firesc, dar întinderea lui trebuie negociată rațional”
Conflictul dintre Guvernul condus de Ilie Bolojan și corpul magistraților, intensificat în ultimele două luni, a generat ample dezbateri publice privind statutul judecătorilor, vârsta de pensionare și nivelul pensiilor de serviciu. Invitat la Horia Nasra Show, prof. univ. dr. Florin Streteanu, fost decan al Facultății de Drept a UBB și actual președinte al Senatului UBB, a oferit o analiză echilibrată, subliniind necesitatea unui dialog rațional și a unei soluții sustenabile pentru ambele părți.
„Telenovela e mai veche”. O problemă recurentă, amplificată politic
Profesorul a remarcat că disputa nu este una nouă, ci revine periodic, de regulă în momente politice sensibile: „Telenovela e mai veche, ea revine cu episoade noi sau cu sezoane noi din când în când. Ba în preajma alegerilor, ba după alegeri.”
În opinia sa, abordarea excesiv politizată a subiectului împiedică discutarea calmă și coerentă a problemelor reale.
Statutul special al magistraților – firesc, dar discutabil în privința limitei
Florin Streteanu a afirmat clar că magistrații trebuie să se bucure de un statut special, dat fiind rolul lor în societate: „Mi se pare absolut firesc ca magistrații să beneficieze de un statut special.”
Totuși, profesorul subliniază că discuția necesară nu este despre existența acestui statut, ci despre întinderea și conținutul lui: „Problema care cred că ar fi trebuit discutată de la bun început este întinderea acestui statut. Nu le-aș spune privilegii… dar care este conținutul și întinderea acestui statut?”
El atrage atenția că România oferă în prezent „cel mai favorabil statut pentru magistrați din Uniunea Europeană” în privința cumulului dintre vârsta de pensionare și cuantumul pensiei.
„Trebuie să vedem cât își poate permite statul”
Profesorul compară situația României cu cea a statelor occidentale: „Dacă Franța sau Germania nu își pot permite să ofere acest statut, nici România nu-l poate oferi la întinderea pe care o are astăzi.”
Prin urmare, o soluție realistă ar trebui să țină cont de sustenabilitatea financiară și de echilibrul sistemului public de pensii.
Un dialog fracturat: „S-au lovit două pietre tari”
Streteanu descrie pozițiile ireconciliabile ale celor două tabere:
- Guvernul, care vorbește despre necesitatea reducerii cheltuielilor
- Magistrații, care transmit că nu pot ceda nimic, invocând independența justiției
Profesorul admite importanța esențială a independenței justiției, dar nu consideră că aceasta depinde exclusiv de vârsta de pensionare sau de valorile pensiilor: „Am anumite rezerve că această independență stă în principal în vârsta de pensionare și în quantum-ul unei pensii egale cu salariul.”
Problemele reale ale sistemului: condițiile de lucru și infrastructura precară
Fostul decan observă că, în timp ce tensiunile se concentrează pe pensii, alte probleme critice trec neobservate:
- lipsa unor sedii adecvate pentru instanțele superioare,
- volumul imens de dosare,
- condiții de lucru improprii pentru mulți magistrați,
- întârzieri majore în proiecte precum „Cartierul Justiției”.
„N-am văzut o luptă a CSM-ului pentru asta… Doar pentru vârstă și pentru cuantumul pensiei. Asta, pentru mine, e greu de înțeles.” a precizat actualul președinte al Senatului UBB.
Responsabilitatea clasei politice și erorile legislative din trecut
Profesorul reamintește că unele beneficii controversate, precum pensiile calculate raportat la salariul brut, au apărut ca urmare a unei modificări legislative greșite: „A fost o tâmpenie pe care politicienii au făcut-o… Nu e vina magistraților. N-au cerut ei asta.”
Totuși, observă că nu au existat reacții ferme ale corpului magistraților pentru corectarea situației.
Necesitatea unui compromis: „Trebuie înțelepciune de ambele părți”
În final, profesorul Streteanu subliniază nevoia unui acord rațional și echilibrat: „Trebuie găsită o soluție sustenabilă financiar, care să respecte nevoia unui statut special al magistraților. Dar, dacă pornim de la ideea că nu cedăm nimic, ajungem să antagonizăm opinia publică.”
Florin Streteanu consideră că soluția nu poate veni decât printr-un dialog real, bazat pe bune practici europene și pe o evaluare lucidă a posibilităților economice ale României.
