Finalizarea barajelor este o prioritate strategică pentru securitatea energetică a României. Lăpușan: Barajele de mari dimensiuni nu înseamnă doar producție de energie verde, ci și protecție împotriva inundațiilor și asigurarea rezervei de apă!
Deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, atrage atenția asupra blocajelor care afectează proiectele de infrastructură hidrotehnică din România și subliniază că finalizarea barajelor începute trebuie tratată ca o prioritate națională.
Parlamentarul clujean a solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor date privind stadiul lucrărilor la barajele aflate în execuție. Printre acestea se află și barajul de la Răstolița, deja construit în proporție de peste 50%, dar rămas blocat de mai mulți ani.
„Este nevoie de o asumare clară și de o accelerare a lucrărilor, pentru ca investițiile să fie duse la bun sfârșit”, a declarat Lăpușan.
Hidroenergia – independență și protecție
Deputatul clujean a subliniat că finalizarea acestor proiecte ar aduce beneficii multiple:
- independență energetică prin valorificarea potențialului hidro,
- producție de energie verde,
- protecție împotriva inundațiilor,
- rezervă de apă pentru comunități,
- dezvoltare locală prin infrastructură modernă
„Barajele de mari dimensiuni nu înseamnă doar energie, ci și securitate și resurse pentru comunități. Este o resursă pe care România nu își permite să o irosească”, a punctat parlamentarul.
Date oficiale: peste 2.400 de baraje în România
Conform datelor transmise de Ministerul Mediului:
- România are 2.425 de baraje și lucrări hidrotehnice încadrate în categoriile A, B, C și D.
- În categoria A și B (obiective de mare importanță) se regăsesc 183 baraje, dintre care doar 89 autorizate, restul fiind în reautorizare, golite sau nefinalizate.
- În categoria C și D sunt înregistrate 2013 baraje și lacuri de acumulare; 1.272 sunt autorizate, 741 neautorizate.
- Pentru depozitele de deșeuri industriale sunt înregistrate 98 de obiective (65 autorizate, 33 neautorizate).
- În categoria lucrărilor hidrotehnice speciale se află 111 obiective, dintre care 71 autorizate.
Raportul ministerului arată cauzele principale ale blocajelor:
- lipsa fondurilor,
- litigii privind terenurile,
- lipsa cărților tehnice și a actelor de proprietate,
- întârzieri administrative în emiterea avizelor.
Printre barajele incluse în programele de modernizare și consolidare finanțate prin PNRR și alte programe se află: Colibița, Gilău, Vărsăţ, Călinești, Frumoasa, Săcele, Poiana Uzului, Mărișel, Buftea și Gura Râului.
„Finalizarea barajelor începute nu este doar o chestiune tehnică, ci o dovadă că România poate să își folosească resursele eficient și în interesul cetățenilor. Prin consecvență și implicare putem transforma aceste obiective abandonate pe jumătate în soluții reale pentru independența energetică și pentru dezvoltarea durabilă a țării”, a declarat Remus Lăpușan.
