Horia Nasra: Dezvoltarea a trecut pe autostradă prin Hunedoara, iar cei care au condus județul au rămas pe margine, făcându-i cu mâna

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Județul Hunedoara nu traversează doar o perioadă dificilă, traversează falimentul unui model administrativ care, în ultimii zece de ani, a reușit performanța de a transforme unul dintre cele mai puternice județe industriale ale României într-un județ care pierde populație, investiții și oportunități.

Județul Hunedoara a fost cândva sinonim cu mineritul, siderurgia și industria grea. Valea Jiului alimenta economia României, iar combinatul siderurgic din Hunedoara era unul dintre cele mai importante din Europa de Est. După 1990, odată cu prăbușirea industriei și închiderea minelor, zeci de mii de locuri de muncă au dispărut. Problema nu este însă că vechea industrie s-a prăbușit. Problema este că, în peste trei decenii, administrațiile care au condus județul nu au fost capabile să construiască nimic solid în locul ei iar administrația curentă – Nistor, este din păcate cea mai slabă.

Rezultatul este vizibil în fiecare statistică. Valea Jiului pierde locuitori de la un recensământ la altul, tinerii pleacă spre alte județe sau în străinătate, investițiile majore ocolesc Hunedoara, iar economia locală nu și-a găsit nici astăzi un nou motor de dezvoltare. Deși județul are un patrimoniu turistic excepțional, poziție strategică și infrastructură rutieră superioară altor județe, toate aceste avantaje au fost administrate cu o nepăsare greu de explicat.

Criticii administrației județene au dreptate când spun că județul Hunedoara a fost condus fără o strategie economică reală în ultimii zece ani. Dar problema este chiar mai gravă decât atât.

Hunedoara continuă să fie administrată într-o manieră îmbătrânită, cu reflexe și mentalități rămase în alt secol. Directorii executivi ai marilor companii internaționale nu aleg astăzi să investească zeci de milioane de euro în Hunedoara, pentru că în primul rând sunt întâmpinați de un „CEO de județ” cu un ceas de culoarea aurului pe mână, în moda anilor de glorie ai dlui. Miron Cozma, și nici nu sunt impresionați de glumițele la care doar el singur râde și eventual, artificial, apropiații săi. Economia mondială vorbește astăzi despre inteligență artificială, automatizare, cercetare, lanțuri globale de producție, digitalizare și competitivitate. Marile companii caută administrații care înțeleg aceste concepte și care pot vorbi aceeași limbă cu economia secolului XXI. Județul Hunedoara, din păcate, a rămas prea des captiv unui mod de a face administrație în care protocolul ține loc de strategie, iar fotografia de la inaugurare ține loc de dezvoltare economică.

Iar dacă cineva crede că declinul Hunedoarei era inevitabil, este suficient să privească peste granițele județului. Pentru că exemplele de succes există și demonstrează exact contrariul: nu lipsa resurselor a condamnat Hunedoara, ci lipsa de viziune.

Deși județul Hunedoara s-a bucurat încă de acum mulți ani de mulți kilometri de autostradă, nu a reușit niciodată să gestioneze această uriașă șansă așa cum județul Alba a reușit să capitalizeze investitori în zona Sebeș sau Clujul în zona Turda – Câmpia Turzii.

Și ca să înțeleagă toți hunedorenii, liderii județeni care conduc Alba au creat toate premisele pentru a aduce un jucător de top din industria auto precum Star Assembly, deținut de Mercedes-Benz, la Sebeș, companie cu afaceri de miliarde de euro. Apoi să nu uităm de un alt investitor major prezent în Alba – producătorul belgian VCST, care deține o fabrică de componente auto în Alba Iulia.

Pe de altă parte, în zona Turda – Câmpia Turzii, pe lângă faptul că din fostul combinat de la Câmpia Turzii primarul Dorin Lojigan a construit un adevărat parc industrial, în zonă au ajuns și fabrica de medicamente Stada din Turda sau, în comuna limitrofă Moldovenești, Sonaca Aerospace Transilvania – producător belgian de componente pentru industria aerospațială și furnizor Airbus.

Nu vreau să mai dau exemple din județele Timiș sau Arad, este inutil. Am exemplificat județul Alba pentru că în anii ’90 și în perioada comunistă Hunedoara era peste Alba din punct de vedere economic aproape pe toate palierele. Astăzi, fostul județ industrial a rămas mult în urmă. La fel și zona Turda – Câmpia Turzii, industrială în trecut precum Hunedoara, demonstrează că se poate face industrie și astăzi, exact acolo unde cândva exista activitate industrială.

Hunedoara, spre deosebire de Bihor, are de mai bine de zece ani autostradă pe direcția Sebeș – Deva. Ilie Bolojan a fost capabil să dezvolte parcuri industriale pe aproape toate drumurile naționale – Aleșd, Beiuș, Ștei, Salonta, Marghita și alte localități. Hunedoara, deși are tradiție industrială și avantajul autostrăzii, nu a fost capabilă să dezvolte astfel de facilități în zona Orăștie sau pe axa Deva – Hunedoara. De ce pe DN76 Consiliul Județean Bihor a putut la Beiuș și Ștei, iar în Hunedoara, Consiliul Județean nu a putut la Brad? Mai ales că Brad și Hunedoara au doi primari buni pe care personal îi apreciez – Bobouțanu și Cazacu.

Tot executivul județului putea să arunce o privire spre județe precum Bistrița-Năsăud, condus tot de PSD prin Radu Moldovan, sau spre Alba și Cluj, unde procentul drumurilor județene modernizate și asfaltate este semnificativ mai mare decât în județul Hunedoara.

Probabil exemplul cel mai simptomatic pentru administrația hunedoreană este drumul care leagă Baia de Criș de Bulzeștii de Sus și apoi de Alba – Drumul lui Avram Iancu, un drum cu valoare istorică. În Alba este finalizat de câțiva ani. În Hunedoara arată ca un drum de căruțe, un drum rămas în Evul Mediu. Același traseu, aceeași țară, două administrații și două rezultate diametral opuse. Vă garantez că dacă exista acel drum finalizat în Hunedoara am fi avut minim a investiție de 3-4 milioane de euro – complex-azil pentru vârstnici de lux cu toate facilitățile aferente.

Apropo de Alba, chiar recent l-am avut invitat la podcast pe Marius Hațegan, vicepreședintele Consiliului Județean Alba, și vorbeam despre Ocna Mureș, despre complexul realizat în parteneriat de Consiliul Județean și Primărie și despre faptul că acesta generează un profit de aproximativ un milion de euro anual. Apoi să privim spre județul Arad, unde pentru Iustin Cionca dezvoltarea stațiunii Moneasa reprezintă o prioritate. A fost o prioritate stațiunea Vața de Jos pentru executivul județean? Nu! A fost pentru vizionarul om de afaceri clujean – Tomșa.

Apoi, faptul că proiectul barajului de la Mihăileni s-a blocat are o vină clară: miniștrii care au subfinanțat ani la rând investiția și nepăsarea de la nivel județean de a bate cu pumnul la București pentru această investițe atât de necesară în nordul județului. Până când ONG-ul care a contestat proiectul a câștigat procesul în instanță, barajul putea fi finalizat de 14266 dacă Guvernele și-ar fi făcut datoria și ar fi alocat banii necesari. Este prea comod să arăți astăzi cu degetul spre instanțe sau spre ONG-uri, când adevărata cauză a blocajului a fost incapacitatea statului de a finanța proiectul și a liderilor politici județeni de a susține proiectul.

Problema Hunedoarei nu este lipsa resurselor, nu este lipsa tradiției industriale, nu este lipsa autostrăzii și nici poziția geografică. Problema este că, în timp ce alte administrații au construit parcuri industriale, au atras investiții de miliarde de euro, au modernizat infrastructura și au creat motoare economice noi, administrația Hunedoarei a administrat declinul. A privit cum investitorii trec pe autostradă spre Alba, Cluj, Bihor sau Arad și s-a mulțumit să constate, după fiecare mandat, că județul pierde populație, pierde industrie și pierde oportunități.

Autostrada există, resursele există, tradiția industrială există. Ceea ce a lipsit în ultimii ani a fost administrația capabilă să transforme toate aceste avantaje într-un proiect de dezvoltare.

Iar diferența dintre Hunedoara și județele vecine nu se mai măsoară în statistici. Se măsoară în sute de milioane de euro investiții ratate, în zeci de mii de locuri de muncă pierdute și într-o concluzie devastatoare: dezvoltarea a trecut pe autostradă prin Hunedoara, iar cei care au condus județul au rămas pe margine, făcându-i cu mâna.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google