Ilie Bolojan se delimitează de numirile din Justiție: „Nu am fost implicat în această procedură”
Numirile recente din sistemul judiciar au stârnit reacții în spațiul public, iar Ilie Bolojan a ținut să clarifice ferm că nu a avut nicio implicare în acest proces.
„Nu am fost implicat în această procedură și nu am fost consultat. Am alte preocupări decât acestea care țin de Ministerul Justiției”, a declarat acesta, marcând o distanțare clară față de deciziile luate la nivel central.
Declarația vine în contextul în care Nicușor Dan a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni, semnarea decretelor pentru noile numiri în funcții-cheie din Parchet.
Astfel, au fost oficializate următoarele numiri:
- Cristina Chiriac – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Viorel Cerbu – procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA);
- Codrin Miron – procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Mandatele celor trei vor începe pe 15 aprilie și vor avea o durată de trei ani.
De asemenea, au fost semnate și decretele pentru funcțiile de conducere adjunctă:
- Marius Voineag – procuror-șef adjunct al Parchetului General;
- Marinela Mincă – procuror-șef adjunct la DNA;
- Marius Ștefan – procuror-șef adjunct la DNA;
- Alex Florența – procuror-șef adjunct la DIICOT.
Bolojan: priorități administrative, nu jocuri din Justiție
Prin poziția exprimată, Ilie Bolojan transmite un mesaj de delimitare față de zona decizională a Justiției, subliniind că agenda sa este concentrată pe alte domenii administrative și de guvernare.
Declarația sa poate fi interpretată și ca o încercare de a evita asocierea cu un proces sensibil, care de regulă generează controverse politice și instituționale. În același timp, mesajul sugerează o separare clară între atribuțiile politice și cele ale sistemului judiciar.
În contextul acestor numiri, reacțiile din mediul politic sunt atent urmărite, iar poziționarea unor lideri precum Bolojan indică o tendință de prudență și distanțare față de deciziile care țin de arhitectura Justiției din România.
Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile după instalarea noilor șefi ai parchetelor și dacă aceste numiri vor genera consens sau noi controverse în spațiul public.
