Legea salarizării, blocată de semnele de întrebare de la Bruxelles. Ilie Bolojan: Comisia Europeană cere clarificări privind costurile. Negocieri tensionate la Cotroceni

Noua Lege a salarizării bugetarilor intră într-o etapă decisivă, cu numai câteva zile înainte de termenul-limită asumat de România prin PNRR. Ilie Bolojan a confirmat că proiectul transmis Comisiei Europene a primit observații și solicitări de clarificare, una dintre probleme fiind impactul financiar al noilor grile salariale. În paralel, la Palatul Cotroceni au loc negocieri între liderii politici pentru găsirea unei formule care să poată fi acceptată atât în plan intern, cât și de Bruxelles. Miza este uriașă: aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

Discuțiile privind noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice au ajuns într-un punct critic. Proiectul trebuie să rezolve dezechilibrele existente între diferite categorii de bugetari, dar, în același timp, trebuie să se încadreze în limitele bugetare și în angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană.

O variantă de lucru a proiectului a fost transmisă experților Comisiei Europene, iar răspunsul primit de la Bruxelles conține observații și cereri de clarificare. Ilie Bolojan a nuanțat informațiile potrivit cărora proiectul ar fi fost pur și simplu respins: Comisia nu a respins draftul, dar a ridicat probleme care trebuie lămurite înainte ca reforma să poată merge mai departe.

Bolojan: „Nu au respins propunerea”

Ilie Bolojan a explicat că documentul a fost transmis Comisiei pentru a se verifica dacă formula negociată în România poate fi considerată compatibilă cu jalonul din PNRR.

„Nu au respins propunerea, au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun-simț”, a declarat Bolojan, potrivit relatărilor din presa centrală.

În urma observațiilor primite de la Comisia Europeană, experții Ministerului Finanțelor și cei ai Ministerului Muncii au lucrat la reașezarea propunerii înaintea negocierilor politice decisive.

Una dintre marile probleme este, însă, sursa banilor necesari pentru aplicarea noilor grile salariale.

Potrivit Antena 3 CNN, Bolojan a arătat că, dacă anvelopa salarială crește de la aproximativ 8 miliarde de lei la peste 12 miliarde, statul trebuie să demonstreze de unde va acoperi diferența și ce alte cheltuieli vor fi reduse.

Salarii mai mari, dar de unde vin banii?

Aceasta este una dintre ecuațiile complicate ale reformei.

Noua lege urmărește să reducă discrepanțele din sistemul public, unde angajați aflați pe poziții comparabile pot avea venituri semnificativ diferite din cauza sporurilor, a legislației succesive sau a modului în care au fost construite grilele de salarizare.

Bolojan a vorbit inclusiv despre posibilitatea unor creșteri de 10%, 15% sau chiar 20% pentru anumite categorii de angajați care sunt în prezent plătite sub nivelul considerat corespunzător funcției. În schimb, salariile aflate deja la niveluri ridicate ar putea fi plafonate până când diferențele sunt recuperate.

Anterior, acesta susținea că aproximativ două treimi dintre salariile vizate de proiect ar urma să crească în timp, în timp ce pentru restul veniturile ar stagna până la reducerea dezechilibrelor existente.

Problema este că o asemenea reașezare a veniturilor produce un impact bugetar considerabil.

În condițiile în care România se confruntă deja cu presiuni asupra finanțelor publice, Bruxelles-ul solicită garanții că noile cheltuieli salariale sunt sustenabile.

Bolojan leagă majorările de restructurarea aparatului bugetar

Ilie Bolojan susține că o creștere a salariilor pentru anumite categorii nu poate avea loc fără o reformă paralelă a administrației publice.

Acesta a argumentat că este preferabil ca statul să aibă un număr mai redus de angajați bine remunerați decât un aparat supradimensionat în care salariile sunt insuficiente.

În această logică, majorarea fondului de salarii ar trebui dublată de reorganizări, comasări de instituții și reducerea numărului de posturi, astfel încât costurile suplimentare să poată fi susținute.

Prin urmare, discuția despre Legea salarizării nu mai privește exclusiv nivelul veniturilor bugetarilor. Ea este legată direct de dimensiunea aparatului de stat și de capacitatea Guvernului de a controla cheltuielile publice.

Negocieri tensionate la Palatul Cotroceni

În paralel cu discuțiile tehnice cu Bruxelles-ul, negocierile politice continuă la București.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au discutat prin videoconferință cu reprezentanții Comisiei Europene despre forma proiectului și modificările necesare. Ulterior, concluziile au intrat în analiza echipelor politice.

La Palatul Cotroceni sunt implicați în negocieri liderii formațiunilor politice care trebuie să găsească un compromis asupra formei finale a proiectului.

Potrivit informațiilor publicate pe surse, discuțiile sunt tensionate inclusiv din cauza impactului financiar și a faptului că forma proiectului a suferit modificări succesive. Unele surse au indicat chiar un impact bugetar care ar putea ajunge la aproximativ 18 miliarde de lei, însă această cifră nu reprezintă în acest moment o valoare oficială definitivă a proiectului.

Controverse privind modul în care proiectul a ajuns la Bruxelles

Un alt punct sensibil este procedura prin care varianta de lucru a ajuns la Comisia Europeană.

Potrivit informațiilor publicate de Antena 3 CNN, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, ar fi transmis la Bruxelles o nouă variantă înainte ca aceasta să fie discutată în forma respectivă cu toate partidele și sindicatele. Informația privind caracterul „secret” al variantei provine din relatări bazate pe surse politice, nu dintr-o calificare oficială a Comisiei Europene.

Situația a amplificat tensiunile, în condițiile în care reforma salarizării afectează sute de mii de angajați ai statului și sectoare esențiale precum Educația și Sănătatea.

770 de milioane de euro din PNRR, în joc

Presiunea este cu atât mai mare cu cât adoptarea reformei este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Termenul indicat pentru adoptarea noii Legi a salarizării este 31 august 2026, iar neîndeplinirea jalonului ar putea pune în pericol aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene aferente PNRR.

Bolojan a prezentat situația în termeni foarte clari: partidele fie ajung la un consens asupra unei variante care răspunde și observațiilor Comisiei Europene, fie România riscă să nu îndeplinească jalonul și să piardă banii asociați acestuia.

O reformă care trebuie să împace salariile cu disciplina bugetară

Noua Lege a salarizării se află astfel la intersecția a trei presiuni majore: așteptările angajaților din sectorul public, situația dificilă a finanțelor statului și condițiile asumate de România în cadrul PNRR.

Guvernul trebuie să construiască un sistem mai echitabil, fără să genereze o creștere nesustenabilă a cheltuielilor permanente. În același timp, orice reducere sau înghețare a veniturilor în domenii sensibile poate declanșa opoziția sindicatelor și noi tensiuni sociale.

Observațiile venite de la Bruxelles complică suplimentar negocierile, însă, potrivit precizărilor lui Ilie Bolojan, Comisia Europeană nu a respins în bloc proiectul, ci a cerut explicații și ajustări.

Următoarele zile devin astfel decisive. Până la termenul de la sfârșitul lunii august, autoritățile trebuie să găsească formula care să împace noile grile salariale cu posibilitățile reale ale bugetului și, în același timp, să fie suficientă pentru îndeplinirea jalonului PNRR de care depind sute de milioane de euro.