Mafia drujbarilor din Câmpeni – Horea a ras pădurile din Apuseni – Alba. Universitarul Irimie Popa: „Valea Arieșului a devenit un simbol al jafului sistematic din Munții Apuseni”
Conf. univ. dr. Irimie Popa, președintele Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, a vorbit în cadrul emisiunii „Horia Nasra Show” despre ceea ce numește „dezastrul lăsat de mafia pădurilor” în Munții Apuseni și pe Valea Arieșului.
Acesta a descris fenomenul exploatărilor ilegale de lemn ca pe un jaf sistematic care s-a desfășurat timp de peste trei decenii: „În primul și în primul rând, regele a murit, trăiască regele. Să ne înțelegem foarte clar. Locotenenții și coparticipanții la jaful sistematic din Apuseni de 35 de ani, chiar dacă celebrul deputat nu mai este, au rămas. O întreagă structură care a furat lemnul. Principala resursă furată din Munții Apuseni este lemnul.”
Irimie Popa susține că în zona comunei Horea s-a format un adevărat epicentru al exploatării ilegale: „Și eu am o sintagmă, spunând că la Horea (comuna n.r.) a fost un imens bancomat. Dar nu numai la Horea. Horea este epicentru. A fost capitala bancomatului din Munții Apuseni de unde s-au alimentat niște băieți deștepți. Cu milițieni transformați în polițiști, unii de rang înalt, cu primari, cu politicieni, cu lucrători din domeniul silvic, cu gateriști, cu absolut tot. S-a creat o castă, s-a îmbogățit.”
Potrivit acestuia, banii obținuți din exploatările ilegale nu au fost reinvestiți în zonă, ci folosiți pentru achiziții imobiliare în orașe mai mari: „Primele achiziții pe care le-au făcut din banii furați au fost case și apartamente în Câmpeni. Mai întâi apartamente, după care case. Câmpeniul a devenit extrem de mic în scurt timp. S-au mutat în Alba, în Micești, la intrare în Alba dinspre Zlatna și în Alba, cumpărând apartamente. Au continuat atât de mult să fure, încât Alba și Micești au ajuns prea mici pentru ei. Și s-au mutat în Cluj și în Timișoara. Și unii, așa mai sărăcuți, s-au dus și prin Oradea.”
În opinia sa, consecințele nu au fost doar ecologice, ci și sociale, ducând la depopularea Văii Arieșului: „Asta-i fenomenul care a întreținut pe Valea Arieșului un dezastru. O depopulare. Eu nu fac o teorie marxistă aici când spun că dacă bogăția dintr-o anumită regiune este împărțită disproporționat între membrii societății, adică unii fură și alții sunt forțați să șadă și să se uite la șmecherii cum se îngrașă din furat, societatea nedreaptă construită de maniera asta nu e altceva decât cheia care pornește exodul.”
Profesorul susține că lipsa investițiilor productive în zonă a contribuit la plecarea tinerilor: „Tinerii din Munții Apuseni au plecat taman din cauza faptului că acești băieți care au furat pe Valea Arieșului s-au îngrășat, n-au tezaurizat, n-au investit acolo unde au furat lemnul, n-au făcut fabrici pentru că riscau să vină cineva să-i întrebe: băieți, de unde aveți bani? Și atunci au pitulat banii, ca să vorbesc într-un limbaj de Munții Apuseni, în active neproductive, în așa-zise investiții pasive – terenuri, apartamente, tot felul de încrengături imobiliare în afara arealului de unde ei au făcut banii.”
Concluzia sa este una sumbră pentru comunitățile din zonă: „Fără loc de muncă, fără surse de existență, trebuie să vină rușii, să fie război ca să plece oamenii? Au plecat. Încet, încet, toată Valea Arieșului va însemna o lampă care se stinge, mai întâi pe vârful dealurilor, pe după dealuri și după aceea prin centrul comunelor. Asta se întâmplă. E o realitate.”
Datele oficiale despre tăierile ilegale
Vă reamintim că Greenpeace România a publicat, în urmă cu câțiva ani, un raport bazat pe cifrele oficiale privind cazurile de tăieri ilegale identificate de autorități. Potrivit analizei, autoritățile de control depistează doar aproximativ 1% din totalul tăierilor ilegale care au loc în România – aproximativ 200.000 de metri cubi din cele 20 de milioane de metri cubi de lemn care dispar anual fără acte din pădurile țării.
Tot în aceeași perioadă s-a estimat că valoarea prejudiciilor rezultate din tăierile ilegale, doar pe raza câtorva ocoale silvice (private și ale Romsilva) din Munții Apuseni, în județele Alba și Cluj, depășește 100 de milioane de lei.
Declarațiile conf. univ. dr. Irimie Popa readuc în atenție o problemă veche, cu implicații majore asupra mediului, economiei locale și viitorului comunităților din Munții Apuseni.
