Mii de români s-au adunat la Țebea pentru a-l comemora pe Avram Iancu, la 154 de ani de la moartea „Crăișorului Munților”

Țebea a redevenit, duminică, unul dintre marile locuri ale memoriei naționale. Câteva mii de oameni veniți din mai multe zone ale țării au participat la Serbările Naționale dedicate lui Avram Iancu, la 154 de ani de la moartea conducătorului moților din timpul Revoluției de la 1848-1849. Ceremonialul religios și militar, mesajele oficialităților, depunerile de coroane și întâlnirea anuală a moților au transformat din nou micul sat hunedorean într-un punct de întâlnire între istorie, tradiție și prezent.

Serbările Naționale de la Țebea au adunat, duminică, 13 septembrie, câteva mii de participanți în jurul mormântului lui Avram Iancu. Oameni veniți din Țara Moților, din județul Hunedoara și din alte regiuni ale României au participat la manifestările dedicate uneia dintre figurile emblematice ale Revoluției române de la 1848-1849 din Transilvania.

Ceremonialul s-a desfășurat în cimitirul de la Țebea, în apropierea Gorunului lui Horea, loc încărcat de simbolism pentru istoria românilor transilvăneni și unde Avram Iancu a fost înmormântat după moartea sa, în 1872.

Dincolo de dimensiunea oficială, Serbările de la Țebea și-au păstrat caracterul unei mari întâlniri a oamenilor din Apuseni. Radio România Actualități descrie evenimentul nu doar ca pe un ceremonial militar și religios, ci și ca pe adunarea anuală a moților, veniți să cinstească memoria celui rămas în conștiința colectivă drept „Crăișorul Munților”.

Ceremonie religioasă la mormântul lui Avram Iancu

Manifestările comemorative au început cu momentul religios dedicat memoriei eroilor și a lui Avram Iancu. Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de preoți condus de episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Nestor.

Mesajul transmis în cadrul ceremoniei a pus accentul mai puțin pe imaginea conducătorului militar și mai mult pe moștenirea morală pe care Avram Iancu o poate reprezenta pentru societatea contemporană. Episcopul Nestor a asociat personalitatea sa cu valori precum credința, libertatea, demnitatea, dreptatea și solidaritatea față de comunitate: „Pentru România de astăzi, eroul național Avram Iancu poate fi relevant nu doar ca model militar, ci mai ales ca un model moral. Pentru ce merită un om să-și pună viața în slujba celorlalți? Iar răspunsul lui pare să fi fost următorul: pentru credință, libertate, demnitate, dreptate și comunitate”

În această perspectivă, memoria lui Avram Iancu nu este redusă la confruntările armate ale secolului al XIX-lea. Exemplul său este proiectat asupra prezentului prin ideea de responsabilitate față de ceilalți, de apărare a dreptății și de implicare în viața comunității. Episcopul a arătat că România contemporană nu are nevoie de eroi care să conducă oamenii spre confruntări violente, ci de cetățeni pentru care cinstea, responsabilitatea, solidaritatea și dreptatea sunt valori autentice.

Oficialități centrale și locale, prezente la Țebea

La ceremoniile din Panteonul Moților au participat președintele Senatului, Mircea Abrudean, vicepreședinta Camerei Deputaților, Natalia Intotero, reprezentanți ai autorităților centrale, județene și locale, precum și lideri politici.

După serviciul religios, programul a continuat cu evocarea istorică a personalității lui Avram Iancu și cu mesajele oficialităților.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis la rândul său un mesaj dedicat comemorării, în care l-a prezentat pe Avram Iancu drept una dintre marile personalități ale istoriei românești și o figură emblematică a generației pașoptiste.

Șeful statului a subliniat rolul pe care capacitatea de mobilizare și acțiunea politică ale lui Avram Iancu l-au avut în transformarea acestuia într-un simbol al luptei românilor din Transilvania pentru recunoaștere și egalitate în drepturi.

În același timp, prezența numeroasă și constantă a oamenilor la Țebea a fost interpretată de președinte ca o dovadă că memoria „Crăișorului Munților” continuă să fie transmisă între generații.

De la lupta lui Avram Iancu pentru libertate la provocările prezentului

Mesajul prezidențial a legat memoria Revoluției de la 1848 de realitățile geopolitice actuale. Nicușor Dan a făcut referire la războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și la faptul că libertatea, suveranitatea și dreptul popoarelor de a-și hotărî propriul destin trebuie apărate permanent.

În această cheie, comemorarea de la Țebea a depășit dimensiunea strict istorică. Președintele a susținut necesitatea menținerii României în comunitatea valorilor occidentale, consolidarea securității și cooperarea cu partenerii pentru apărarea păcii și a ordinii internaționale.

Mesajul a insistat și asupra unei idei centrale a comemorării: sacrificiul generațiilor trecute poate fi onorat în prezent nu doar prin ceremonii, ci prin consolidarea unei societăți democratice, orientate către dezvoltare și modernizare.

Mircea Abrudean: diferențele dintre români nu trebuie să producă rupturi

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a pus accentul în discursul său pe unitate, dialog și respect reciproc, raportând valorile asociate lui Avram Iancu la tensiunile existente într-o societate democratică.

Mesajul său a pornit de la ideea că diferențele de opinie sunt normale într-o democrație, însă acestea nu ar trebui să se transforme în rupturi între oameni. În opinia sa, societatea românească are nevoie de mai mult dialog și de capacitatea de a identifica valorile și interesele comune dincolo de opțiunile politice.

Abrudean a indicat comunitățile din Țara Moților drept exemplu de solidaritate și a subliniat că forța unei comunități depinde de unitatea ei, de posibilitatea ca vocea sa să fie auzită și de o reprezentare responsabilă: “Diferenţele de opinie sunt fireşti şi chiar sănătoase într-o democraţie. Ele nu trebuie să devină însă motive de ruptură între români. Avem nevoie de mai mult dialog, de mai mult respect reciproc şi de capacitatea de a identifica lucrurile care ne unesc, dincolo de opţiunile politice sau de diferenţele dintre noi. Iar comunităţile din Ţara Moţilor ne-au oferit mereu asemenea exemple”.

Coroane de flori și defilarea Gărzii de Onoare

Unul dintre momentele centrale ale zilei a fost ceremonialul depunerii de coroane la mormântul lui Avram Iancu.

Reprezentanții instituțiilor și organizațiilor participante au adus astfel un omagiu celui care a condus rezistența moților din Munții Apuseni în timpul evenimentelor revoluționare de la 1848-1849.

Ceremonialul solemn s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare.

După momentele oficiale, centrul manifestărilor s-a mutat pe platoul din apropierea complexului istoric. Aici, dimensiunea solemnă a zilei a făcut loc celei populare, printr-un amplu spectacol folcloric. Radio România Actualități menționează și prezența unui târg cu meșteșugari din Munții Apuseni.

Programul artistic anunțat pentru ediția din 2026 a reunit nume cunoscute ale folclorului românesc, între care Nicolae Furdui Iancu și Grupul „Crai Nou”, Sava Negrean Brudașcu, Andreea Voica, Liliana Laichici, Ionuț Fulea și Mariana Ionescu Căpitănescu, alături de alți interpreți și tineri artiști.

De ce Țebea a devenit locul simbolic al memoriei lui Avram Iancu

Legătura dintre Avram Iancu și Țebea este una profundă. Născut în 1824, la Vidra de Sus, într-o familie de moți, Iancu a studiat dreptul și a devenit una dintre figurile centrale ale mișcării revoluționare românești din Transilvania.

A participat la organizarea adunărilor românilor de la Blaj din 1848 și a ajuns conducătorul cetelor de țărani și mineri din Munții Apuseni. Popularitatea dobândită în rândul moților și rolul său în lupta pentru drepturile politice și naționale ale românilor transilvăneni l-au transformat într-unul dintre marile simboluri ale epocii.

Avram Iancu a murit la 10 septembrie 1872, la Baia de Criș. A fost înmormântat în cimitirul de la Țebea, lângă Gorunul lui Horea, iar locul a devenit treptat un spațiu al memoriei naționale.

Alegerea locului are și o puternică semnificație simbolică. Prin asocierea mormântului lui Avram Iancu cu Gorunul lui Horea, Țebea leagă două generații ale luptei românilor transilvăneni pentru drepturi: cea a răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan și cea a revoluționarilor de la 1848.

Tradiția comemorării lui Avram Iancu la Țebea își are rădăcinile încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În timp, manifestările au dobândit o anvergură națională, chiar dacă prezența constantă a liderilor politici le-a conferit uneori și o pronunțată dimensiune politică.

Țebea, între istorie, memorie și identitate

Ediția din 2026 a Serbărilor Naționale arată că, la mai bine de un secol și jumătate de la moartea lui Avram Iancu, figura sa continuă să mobilizeze mii de oameni.

Pentru unii dintre participanți, Țebea este locul unui pelerinaj istoric. Pentru moți, este și o expresie a apartenenței la o comunitate cu o identitate puternică, formată în jurul Munților Apuseni și al memoriei celor care au reprezentat-o. Pentru instituțiile statului, manifestarea este un ceremonial național de comemorare. Iar pentru societatea contemporană, personalitatea lui Avram Iancu continuă să ofere teren pentru reflecții despre libertate, dreptate, solidaritate și responsabilitate publică.

Tocmai suprapunerea acestor dimensiuni explică longevitatea Serbărilor de la Țebea.

La 154 de ani de la moartea „Crăișorului Munților”, miile de oameni strânși în jurul mormântului său arată că Avram Iancu nu aparține doar manualelor de istorie. Memoria sa continuă să funcționeze ca reper identitar pentru Țara Moților și, într-un sens mai larg, ca simbol al luptei românilor transilvăneni pentru libertate, demnitate și drepturi.

Iar pentru o zi, ca în fiecare an, Țebea devine locul în care această memorie istorică se transformă din nou într-o experiență colectivă.