Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai: Despre frumoasa localitate Rîșca, INTERVIU cu primarul Alin Abrudan

Rîșca este o comună incredibil de frumoasă din zona montană a Clujului, din Munții Apuseni, o comună cu oameni harnici care mereu și-au muncit pământul, produsele lor fiind renumite în tot Ardealul, un exemplu cunoscut fiind cartofii de Rîșca.

În ultimii ani, activitatea administrației locale a lăsat de dorit, unele situații generând chiar încetarea de drept înainte de termen a mandatului primarului.

De nouă luni, însă, un om de-al locului, Alin Abrudan, care cunoaște Rîșca cu toate frumusețile, bogățiile, problemele dar și restanțele administrative, schimbă în fiecare zi modalitatea în care primăria Rîșca se raportează la cetățean, urmărește oportunitățile de dezvoltare ale frumoasei așezări din Apuseni, scrie și depune proiecte pentru dezvoltarea comunei.

Apuseni Info i-a luat un interviu dlui Alin Abrudan, despre Rîșca și rîșcani, despre proiectele, problemele și oportunitățile comunei.

Apuseni Info: Sunteți primarul comunei Rîșca de mai puțin de un an. Care sunt principalele probleme cu care v-ați confruntat în aceste luni?

Alin Abrudan: Probleme sunt neașteptat de multe, atât la nivelul comunei cât și în rândul personalului din cadrul primăriei. Deși comuna se află la 40 kilometri de Cluj Napoca și beneficiază de un cadru natural extraordinar, fiind situată între lacurile Beliș și Tarnița, nu a atras investiții majore din cauză infrastructurii aflate în cea mai mare parte la nivelul anilor 90. Doar artera principală, DJ103K, care face legătura cu Cluj Napoca a fost modernizată de Consiliul Judetean Cluj.

Lipsa investițiilor și implicit a locurilor de muncă a determinat tinerii să plece. Unii la Cluj Napoca, alții în străinătate, în căutarea unui loc de muncă. Din 46 de colegi din generația mea (1976), în sat am mai rămas 3-4. Azi, cca 50% din populația comunei are peste 65 de ani.

În anul școlar 1942-1943, într-un singur sat (Lăpuștești) erau înscriși la școală 48 de copii. Azi, în 2021, avem 48 copii în toată comuna, cu toate satele componente.

Mai avem și alte probleme, majoritatea datorate lipsei fondurilor.  Avem aproape 100 kilometri de ulițe și drumuri comunale ce necesită a fi modernizate. Rețeaua de alimentare cu apă a comunei necesită a fi extinsă de urgență. Sunt necesare investiții dar nu sunt bani. Soluția ar fi fondurile europene dar accesarea acestora, cu tot ce implică,  durează și este greu să explici faptul că nu se pot face minuni peste noapte.

O altă problema apăsătoare este salubritatea. Ne costă enorm, cca 100.000 euro/an  la nivelul comunei noastre de 1400 locuitori.

Au mai fost și altfel de probleme, legate de o parte a personalului din primărie, probleme de atitudine în primul rând- atitudinea față de cetățean. Este greu să le schimbi mentalitatea să îi faci să înțeleagă că ei sunt în slujba cetățeanului și nu invers, că primăria e o instituție care are drept scop soluţionarea problemelor cetățenilor și ale colectivităţii locale și nu  interesele personale ale angajaților acesteia. Sunt încă în perioada de analiză a personalului din instituție. Cine nu se va ridica la nivelul de competență și seriozitate cerut va pleca. Cunosc personalul din primărie prin prisma cetățeanului. Umblam trei zile după o adeverință. Personalul era oriunde numai în primărie nu. În timpul orelor de program erau plecați să își rezolve probleme personale. Unul era la ferma lui în Dealu Mare, altul era plecat la studii (la zi) și altul la crâșmă peste drum. Toți pontați scriptic 8 ore în primărie! Sunt și angajați cu care mă mândresc, performanți, serioși, cu bun simț și respect pentru cetățean.

Apuseni Info: Comuna Rîșca, în ultimii opt ani, de la începerea programului PNDL, a fost corigenta zonei, atrăgând fonduri în valoare de doar 1.060.000 RON. Căpușu Mare a atras 22.151.981 RON, Călățele – 16.709.044 RON, Beliș – 21.678.079 RON, Mărișel – 8.511.938 RON, Gilău – 9.832.164 RON. Cât de mult a fost afectat comuna din lipsa acestor fonduri?

Alin Abrudan: Din păcate așa este. Am fost ultima comună din județul Cluj la capitolul atragerea și absorbția fondurilor. Nu știu de ce, probabil nu s-a dorit. S-a preferat să se facă puțin, cu bani din bugetul local și nu prin atragerea de fonduri.

Apuseni Info: Sunteți un susținător al tradițiilor și turismului în Rîșca și în întreaga zonă, numită și Țara Cartofului. Poate renaște Rîșca prin turism și produse tradiționale locale?

Alin Abrudan: Da, susțin tot ce înseamnă tradiții. Avem oameni cu suflet: părintele Cristian Mărcuș, Nelu Petre, Lenuța Petre, Ioan Vâtcă, care s-au luptat, chiar dacă nu au fost sprijiniți de autoritățile locale, să păstreze și să ducă mai departe tradițiile zonei. Consider că oamenii locului și frumusețea zonei pot face să renască Rișca, să ajungă acolo unde îi este locul, un model de frumusețe și dezvoltare, cum era la începutul anilor 90.

Apuseni Info: Cartofii de Rîșca sunt renumiți în tot Ardealul dar în ultimii ani producția s-a mai redus. Se poate menține acest brand nu doar al Clujului ci chiar al Ardealului?

Alin Abrudan: Da, se poate! Nu ne lăsăm! Este greu din doua motive:

• Primul motiv ar fi concurența la preț cu cartofii din import. La calitate nu avem concurență, cartoful de Râșca bate tot!
• Al doilea motiv ar fi lipsa forței de muncă. Tinerii au plecat și nu prea mai are cine cultiva cartofi.

Apuseni Info: Ce măsuri considerați că trebuie luate de administrația locală pentru a crea premisele rămânerii tinerilor în Rîșca, exodul spre Cluj-Napoca, Huedin, Oradea și occident fiind evident?

Alin Abrudan: Speranța sunt proiectele pe fonduri europene. Doar acestea pot face tinerii să se întoarcă. Ar mai fi investițiile în zonă care ar crea locuri de muncă, însă, în lipsa unei infrastructurii viabile zonă nu este atractivă pentru eventualii investitori.

Apuseni Info: În ultimele zile rîșcanii au dat dovadă de o generozitate rar întâlnită, ajutându-și frații moți din Sohodol, Bistra, Ocoliș sau Poșaga cu bani și produse. Cum s-a reușit această frumoasă mobilizare?

Alin Abrudan: Pe râșcani nu îi cunoști până nu stai între ei. Sunt, asa cum am afirmat tot timpul, oameni cu bun simț, uneori cu prea mult bun simt. Sunt afectivi, empatici și solidari față de semenii lor. Au fost afectați sufletește de ce s-a întâmplat în Sohodol, Bistra, Ocoliș sau Poșaga ca și când s-ar fi întâmplat în Râșca. Au venit a doua zi la primărie, sau mobilizat, au pus mână de la mână să îi ajute pe frații lor loviți de soartă.  Fiecare a contribuit cu ce a avut: bani, morcovi, cartofi, după putința fiecăruia.

Apuseni.Info: Situația generată de pandemia de coronavirus a produs efecte neplăcute în mediul rural. În ce fel credeți că a fost afectată localitatea Rîșca și cum apreciați reacția autorităților centrale și ajutorul dat comunităților locale? Cum a decurs campanie de vaccinare în Rîșca?

Alin Abrudan: La începutul pandemiei au fost speriați, mai ales persoanele în vârstă.  Apoi viața a revenit la normal. Se respectă regulile impuse și totul se desfășoară normal. S-a pierdut mai mult la capitolul turism, cabanele de închiriat fiind goale pe perioada pandemiei. În schimb s-a câștigat la capitolul imobiliare. Prețul caselor și terenurilor a crescut. Pandemia a determinat schimbarea stilului de viață.  Mulți clujeni s-au mutat la țară. Avem un sat foarte frumos și liniștit, Mărcești, aflat la 39 kilometri de Cluj Napoca, care atrage orășenii ca un magnet.

Apuseni.Info: Care sunt planurile, ideile și proiectele dumneavoastră de viitor pentru Rîșca și rîșcani?

Alin Abrudan: Ar fi multe dar nu se pot rezolva peste noapte.

Primul plan ar fi realizarea cadastrului. Legislația e stufoasă și greoaie. Se dau bani puțini pentru cadastrare prin PNCCF și nu se găsesc specialiști topo care să lucreze pentru puținii bani dați de stat. Primăria nu are resurse financiare să participe la această acțiune.

A doua problemă ar fi infrastructura. Sperăm să putem reabilita rețeaua de ulițe și drumuri comunale și să extindem rețeaua de alimentare cu apă a comunei. Apa nu era o problema până când nu au început să apară tot felul de piscine și ciubere. Se consumă multă apă, uneori în mod iresponsabil.

A treia problemă ar fi salubritatea. Ne costă enorm. Este o gaură neagră în bugetul primăriei. Foarte mulți, în special posesorii de cabane și case de vacanță încearcă să se sustragă de la plata taxei de salubritate.

Peste toate acestea se mai adaugă unele ,,găuri” rămase de la vechea conducere. De exemplu trebuia întocmit amenajament pastoral pentru fânețele și pășunile de pe teritoriul comunei. Nu s-a întocmit și, din această cauză, locuitorii comunei Rișca sunt în pericol să nu iși mai primească subvențiile APIA. Un astfel de amenajament nu se poate întocmi peste noapte și costa cca 30.000 de euro.

Dar, dintre toate, dorința mea cea mai mare este pot convinge tinerii să se întoarcă la Rișca. Să le pot oferi un trai mai bun și un viitor așa cum și-l doresc, pentru ei și pentru copiii lor.