Pollyanna Hangan, atac dur după decizia CCR privind legea integrității: „Nu e despre Dominic Fritz. E despre regula care mâine poate fi folosită împotriva oricui”

Deputatul USR de Hunedoara Pollyanna Hangan critică dur modificarea legii integrității care prevede încetarea de drept a mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a noilor prevederi, pentru persoanele în cazul cărora a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care termenul de trei ani nu s-a împlinit. Parlamentarul susține că modificarea ridică o problemă fundamentală privind neretroactivitatea legii și afirmă că miza depășește cazul președintelui USR, Dominic Fritz. Curtea Constituțională a ajuns însă, cu majoritate de voturi, la concluzia opusă: norma este constituțională și se aplică unei „situații juridice în curs”.

O controversă juridică și politică majoră se dezvoltă în jurul noii legi a integrității și al prevederii care poate conduce la încetarea mandatului unor aleși declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese.

Printre cei vizați se află și primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz. Amendamentul a fost introdus de PSD, iar prevederea referitoare la încetarea mandatelor a fost declarată constituțională de CCR cu majoritate de voturi.

Deputatul USR de Hunedoara Pollyanna Hangan contestă vehement această soluție și acuză PSD că ar fi modificat regulile pentru a lovi într-un adversar politic.

„PSD schimbă regulile ca să elimine adversarul. CCR spune că e constituțională noua găselniță, iar Dominic Fritz poate pierde mandatul”, afirmă Pollyanna Hangan.

Afirmația potrivit căreia modificarea urmărește eliminarea unui adversar reprezintă poziția politică a deputatului USR. Faptul verificabil este că amendamentul a fost promovat de PSD, iar USR și Dominic Fritz au susținut public că acesta îl vizează pe liderul partidului.

„Cum aplici azi o consecință care nu exista când s-a întâmplat fapta?”

Argumentul central invocat de Pollyanna Hangan este principiul constituțional al neretroactivității legii.

Deputatul citează articolul 15 din Constituție și formulează întrebarea în jurul căreia s-a construit, de altfel, o parte importantă a disputei juridice: „Constituția spune clar: «Legea dispune numai pentru viitor». Atunci… cum aplici azi o consecință care nu exista când s-a întâmplat fapta?”

Problema nu a fost ignorată de Curtea Constituțională. Dimpotrivă, aceasta s-a aflat în centrul analizei CCR.

Majoritatea judecătorilor constituționali a considerat că noua normă nu instituie retroactiv o sancțiune personală pentru o faptă consumată în trecut. În interpretarea Curții, situațiile de incompatibilitate sau conflict de interese ale căror efecte juridice nu s-au epuizat reprezintă situații juridice în curs, astfel încât legea nouă poate produce efecte pentru viitor asupra mandatului exercitat.

Cu alte cuvinte, majoritatea CCR nu împărtășește interpretarea prezentată de Hangan și de USR potrivit căreia avem de-a face cu aplicarea retroactivă a unei sancțiuni noi.

Dar disputa juridică nu s-a încheiat printr-o unanimitate.

Trei judecători CCR au considerat prevederea neconstituțională

Decizia Curții a fost luată cu majoritate, iar trei judecători constituționali – Laura-Iuliana Scântei, Dacian-Cosmin Dragoș și Elena-Simina Tănăsescu – au formulat o opinie separată, considerând că prevederea încalcă principiul neretroactivității.

Argumentul lor principal se apropie astfel de problema ridicată public de Pollyanna Hangan: consecințele juridice ale unei situații produse sub imperiul unei legi anterioare nu pot fi modificate ulterior prin introducerea unei sancțiuni noi.

Această diferență de interpretare din interiorul Curții este importantă pentru înțelegerea controversei.

Nu este vorba doar despre o dispută între USR și PSD, ci și despre două interpretări juridice diferite asupra modului în care principiul neretroactivității trebuie aplicat în acest caz.

Majoritatea CCR consideră că legea operează pentru viitor asupra unei situații juridice care continuă să producă efecte.

Cei trei judecători care au formulat opinia separată consideră, dimpotrivă, că norma afectează o situație juridică deja constituită sub legea veche și încalcă neretroactivitatea.

Hangan: „Nu e despre Dominic Fritz”

Pollyanna Hangan încearcă să mute însă discuția dincolo de situația concretă a liderului USR.

„Nu e despre Dominic Fritz. E despre regula care mâine poate fi folosită împotriva oricui”, avertizează deputatul USR de Hunedoara.

Mesajul său este construit în jurul precedentului pe care consideră că noua reglementare îl creează. În interpretarea parlamentarului, problema fundamentală este dacă o majoritate parlamentară poate introduce ulterior consecințe juridice care afectează mandate aflate deja în desfășurare.

Este aceeași linie argumentativă folosită și de Dominic Fritz.

Liderul USR a susținut încă dinaintea deciziei CCR că modificarea introduce o sancțiune nouă pentru situații anterioare intrării în vigoare a legii și că amendamentul a fost conceput pentru cazul său.

PSD și susținătorii modificării au o interpretare diferită, iar CCR a validat constituțional soluția legislativă. Curtea a argumentat că protejarea integrității funcției publice intră în marja de apreciere a Parlamentului și că norma tranzitorie nu sancționează din nou persoana pentru trecut, ci reglementează efectele viitoare asupra mandatului.

De ce este Dominic Fritz în această situație

Cazul concret care a transformat modificarea într-o confruntare politică îl privește pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR.

În iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat o hotărâre definitivă în litigiul său cu Agenția Națională de Integritate privind conflictul de interese. Noua prevedere stabilește încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului după 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru persoanele aflate în situația descrisă de norma tranzitorie. Potrivit relatărilor despre datele ANI, situația nu îl privește exclusiv pe Fritz, ci și alți aleși locali.

Prin urmare, dezbaterea are două planuri care trebuie separate.

Primul este cel politic: USR acuză PSD că amendamentul a fost construit pentru a-l elimina pe Dominic Fritz din funcție.

Al doilea este juridic: dacă aplicarea noii consecințe unor situații constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii reprezintă sau nu retroactivitate.

În privința celui de-al doilea punct, majoritatea CCR a răspuns că nu. Trei judecători ai Curții au ajuns însă la concluzia contrară.

Controversa a ajuns și în atenția Comisiei Europene

Miza nu este exclusiv internă.

Comisia Europeană analizează noua lege a integrității atât din perspectiva cerințelor Mecanismului de Redresare și Reziliență, cât și a compatibilității cu dreptul Uniunii Europene. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat recent că legea va fi evaluată în contextul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată a României.

Acest lucru nu înseamnă, în acest moment, că executivul european a stabilit că prevederea încalcă dreptul european. Evaluarea este în desfășurare.

Controversa depășește astfel confruntarea politică dintre PSD și USR. În centrul ei se află o întrebare juridică mult mai largă: unde se termină dreptul Parlamentului de a modifica regimul de integritate și unde începe protecția constituțională a situațiilor juridice născute sub o lege anterioară?

Pentru Pollyanna Hangan, răspunsul este categoric exprimat prin avertismentul său: „Nu e despre Dominic Fritz. E despre regula care mâine poate fi folosită împotriva oricui.”

Pentru majoritatea Curții Constituționale, însă, noua regulă nu reprezintă aplicarea retroactivă a unei sancțiuni, ci reglementarea pentru viitor a efectelor unei situații juridice încă în curs.

Tocmai opoziția dintre aceste două interpretări face ca disputa să fie mai importantă decât soarta politică a unui singur primar. În discuție se află modul în care sunt protejate simultan integritatea funcției publice, stabilitatea mandatelor și principiul constituțional al neretroactivității legii.