Rămân Munții Apuseni fără orașe? Reforma administrativă propusă ar putea retrograda Huedin, Câmpeni, Abrud, Brad, Beiuș, Aleșd, Ștei, Zlatna, Sebiș și Geoagiu la statutul de comună!
O reformă administrativ-teritorială de amploare, aflată în discuție la nivel guvernamental și legislativ, ar putea schimba radical statutul mai multor orașe mici din România, inclusiv din zona Munților Apuseni. Printre localitățile vizate se numără Huedin, Câmpeni, Abrud, Beiuș, Ștei, Nucet, Vașcău, Aleșd, Baia de Arieș, Brad, Zlatna, Sebiș, Pâncota, Geoagiu, Ineu și Teiuș – toate având sub 20.000 de locuitori, unele chiar sub pragul de 10.000.
Premierul Ilie Bolojan: „Trebuie să avem administrații locale mai eficiente”
Premierul Ilie Bolojan a readus în atenția publică necesitatea reorganizării administrative, subliniind că în prezent România are orașe cu populații mai mici decât unele comune. În plus, municipii importante pe hârtie funcționează, în realitate, cu populații comparabile cu un cartier periferic al unei zone metropolitane. În opinia sa, salarizarea și numărul de angajați din administrația publică trebuie ajustate în funcție de realitățile demografice.
„Avem orașe în România care au 1.900 de locuitori. Salarizarea aparatului primăriei și numărul de angajați este la nivel de oraș. Vă dați seama că e un oraș mare cu 1.900 de locuitori. Avem municipii cu 11-15.000 de locuitori. Ar trebui să fie peste 50.000. Trebuie să renormăm personalul care să țină cont de realități și de numărul de locuitori”, a declarat Bolojan.
Premierul consideră că o parte dintre aceste unități administrative supradimensionate birocratic funcționează ineficient și consumă resurse fără a oferi servicii publice pe măsura statutului de „oraș” sau „municipiu”.
USR propune criterii clare pentru clasificarea localităților
În sprijinul ideii de eficientizare, Uniunea Salvați România (USR) a depus în toamna anului 2024 un pachet legislativ de reformă administrativă, care prevede stabilirea unor praguri minime de populație pentru orașe și comune. Potrivit propunerii:
- o localitate nu poate fi declarată oraș dacă are mai puțin de 20.000 de locuitori
- o comună trebuie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori
Scopul măsurilor este acela de a crea comunități administrativ-teritoriale sustenabile financiar, capabile să ofere servicii publice de calitate, și de a încuraja comasările voluntare sau fuziunile administrative între localități mici și vecine.
Ce ar însemna reforma pentru Munții Apuseni?
Zona Munților Apuseni este cunoscută pentru numărul mare de orașe mici, dezvoltate în epoca industrializării sau declarate orașe din rațiuni politice. În ultimele decenii, multe dintre ele s-au confruntat cu depopulare, îmbătrânirea populației și scăderea veniturilor locale. Unele orașe, precum Câmpeni, Abrud, Baia de Arieș sau Brad, au o populație mult sub pragul de 20.000, dar își păstrează încă statutul de oraș sau municipiu, deși din punct de vedere economic și social funcționează ca niște comunități rurale extinse.
Dacă reforma va fi adoptată în forma propusă de USR sau agreată de Guvern, aceste localități vor fi nevoite fie să accepte transformarea în comune, fie să se unească cu comunele din jur pentru a-și păstra statutul urban. Totuși, distanțele mari dintre localitățile din Apuseni ar putea face dificilă o astfel de comasare administrativă.
Posibilă rezistență și întrebări fără răspuns
Chiar dacă reforma se dorește una de eficientizare, ea ar putea întâmpina o puternică rezistență la nivel local. Identitatea urbană este importantă pentru locuitori, iar statutul de oraș sau municipiu aduce și anumite beneficii simbolice, dar și practice – acces la anumite fonduri sau proiecte de dezvoltare urbană.
Rămâne de văzut dacă această reformă va fi dusă la capăt, în ce termeni, și ce excepții sau criterii de tranziție vor fi adoptate. Până atunci, rămâne întrebarea care frământă tot mai multe comunități locale: vor rămâne Munții Apuseni fără orașe? Sau vor găsi o cale să se reinventeze, păstrându-și identitatea, dar funcționând mai eficient?
