Raport exploziv privind justiția din România Raportul Inspecției Judiciare care a zguduit sistemul: peste 1.900 de judecători ar fi fost vizați de anchete DNA
Unul dintre cele mai controversate documente privind funcționarea sistemului judiciar românesc rămâne Raportul Inspecției Judiciare referitor la modul în care au fost instrumentate anumite dosare care îi vizau pe judecători.
Potrivit concluziilor raportului, anumite practici utilizate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție au fost apreciate ca fiind de natură să genereze presiuni asupra magistraților și să afecteze independența actului de justiție.
Documentul consemnează că: „Practicile procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie care au instrumentat cauze cu judecători în modalităţile mai jos menţionate au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecințe directe în ceea ce priveşte înfăptuirea actului de justiție. Astfel, tehnica sesizărilor din oficiu împotriva judecătorilor şi cercetarea lor pentru soluțiile dispuse în cauze este un fapt inacceptabil, de o gravitate fără precedent, care, fără îndoială, reprezintă un factor de presiune nu doar asupra celor vizați, ci asupra întregului corp profesional al judecătorilor.”
Dosare ținute ani de zile în lucru
Raportul Inspecției Judiciare atrage atenția și asupra unor cauze care au rămas nesoluționate perioade îndelungate, deși în cadrul acestora fuseseră dispuse măsuri de supraveghere tehnică.
Potrivit documentului: „Suspiciunile asupra modului de lucru al procurorilor din cadrul Direcției Naţionale Anticorupție sunt amplificate şi de împrejurarea că dosare care au fost lăsate în nelucrare o perioadă mare de timp, după ce anterior se dispuseseră în acestea măsuri de supraveghere tehnică pe durate semnificative, au fost soluționate în bloc, prin netrimitere în judecată, chiar înainte de operaționalizarea Secției pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiție. O astfel de practică ridică serioase semne de întrebare cu privire la rațiunile care au justificat menținerea pe rol a unor cauze pe durate de timp de ordinul anilor şi determină suspiciuni legitime în privința constituirii şi, în acest mod, a unui factor de presiune asupra activității magistraților şi, finalmente, asupra dreptului părţilor la un proces echitabil.”
Critici privind solicitarea dosarelor aflate pe rolul instanțelor
Inspectorii judiciari au formulat observații și cu privire la practica prin care erau solicitate dosare aflate încă în curs de judecată.
Concluzia raportului este una extrem de severă: „În aceleaşi coordonate se înscrie practica solicitării de dosare aflate în curs de judecată pe rolul diferitelor instanțe judecătoreşti în vederea evaluării măsurilor/soluțiilor pronunțate de judecători dintr-o posibilă perspectivă penală. În fapt, această manieră de anchetă a reprezentat o veritabilă intruziune în libertatea de apreciere a judecătorului.”
Peste 1.900 de judecători ar fi fost vizați de cercetări
Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte consemnate în raport este amploarea investigațiilor care au vizat magistrați din întreaga țară.
Conform datelor prezentate, la nivelul Structurii Centrale și al serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție au fost vizați de cercetări penale peste 1.900 de judecători.
Raportul oferă și exemple concrete privind numărul magistraților cercetați în cadrul principalelor instanțe din România:
- Înalta Curte de Casație și Justiție – 75 de judecători din aproximativ 100;
- Curtea de Apel București – 100 de judecători din circa 218;
- Curtea de Apel Oradea – 35 de judecători din aproximativ 40;
- Curtea de Apel Ploiești – 30 de judecători din aproximativ 50;
- Curtea de Apel Brașov – 25 de judecători;
- Curtea de Apel Iași – 20 de judecători din aproximativ 45;
- Curtea de Apel Constanța – 15 judecători din aproximativ 40;
- Curtea de Apel Timișoara – 15 judecători din aproximativ 60;
- Tribunalul București – 85 de judecători din aproximativ 200;
- Tribunalul Argeș – 25 de judecători din aproximativ 40;
- Tribunalul Bihor – 30 de judecători din aproximativ 40;
- Tribunalul Dolj – 25 de judecători din peste 70.
Un document care continuă să provoace dezbateri
Concluziile raportului au alimentat, de-a lungul anilor, dezbaterile privind raporturile dintre independența justiției și activitatea organelor de urmărire penală.
În timp ce susținătorii documentului au invocat necesitatea protejării independenței magistraților împotriva oricărei forme de presiune, criticii au apreciat că instrumentele de anchetă trebuie analizate în contextul luptei împotriva corupției.
Indiferent de interpretările juridice și politice, cifrele și concluziile prezentate în raport rămân printre cele mai discutate elemente privind funcționarea sistemului judiciar românesc în ultimii ani.
