Românii care construiesc Londra. Antreprenorul Alin Buși: „Suntem cei mai buni, dar ne lipsește unitatea”

De la munca de jos pe șantierele londoneze la coordonarea unei afaceri de milioane de lire sterline, Alin Buși și-a construit parcursul profesional într-unul dintre cele mai competitive medii din Europa. Originar din Dej, antreprenorul român a trecut prin experiența muncitorului emigrant înainte de a ajunge să conducă echipe numeroase și proiecte importante în construcțiile britanice. Presa relata că afacerea sa a ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane de lire sterline în 2024, iar în perioadele de vârf echipele coordonate de acesta au numărat între 100 și 200 de oameni. Este un traseu profesional care îi oferă o perspectivă directă asupra unei realități despre care se vorbește mai puțin în România: rolul important pe care muncitorii și antreprenorii români îl au în industria construcțiilor din Marea Britanie.

Invitat la Horia Nasra Show, Alin Buși a vorbit tocmai despre această experiență, dar și despre ceea ce consideră că reprezintă paradoxul comunității românești din Marea Britanie. În opinia sa, românii și basarabenii au ajuns să fie printre cei mai apreciați profesioniști de pe șantiere, însă forța lor economică nu este dublată de o capacitate similară de organizare și reprezentare.

Tema emisiunii în care a fost invitat Buși este confirmată și de evidențele publice ale show-ului, episodul fiind prezentat sub titlul „De la Dej la Londra: Alin Buși, românul care a fondat o afacere de succes în Anglia, în construcții”.

„Românii, în ceea ce fac, nu sunt buni, sunt foarte buni”

Alin Buși nu are rezerve atunci când vorbește despre calitatea muncii românilor pe șantierele din Marea Britanie.

Din experiența sa, România și Republica Moldova furnizează un număr important de muncitori foarte bine apreciați în construcții, iar o parte dintre cei care au plecat inițial pentru munca fizică au reușit ulterior să urce în ierarhia profesională: „Românii, în ceea ce fac, nu sunt buni, sunt foarte buni. Și iarăși spun: în Anglia, în domeniul nostru, suntem cei mai buni. Doar că nu suntem uniți. În construcții suntem cei mai buni, de departe cei mai buni. România și Republica Moldova. Cei mai buni și cei mai serioși”, a declarat Alin Buși la Horia Nasra Show.

Afirmația că românii și moldovenii ar fi „cei mai buni” reprezintă, evident, aprecierea personală a antreprenorului, bazată pe experiența sa profesională, și nu un clasament oficial al forței de muncă din industria britanică.

Însă amploarea prezenței românești în domeniu este vizibilă inclusiv din experiența lui Buși. Acesta povestea anterior că, atunci când a început să muncească în Marea Britanie, randamentul său și al unui coleg român a determinat coordonatorii proiectului să le ceară să aducă și alți muncitori. În scurt timp, echipa ajunsese la zece români.

De la muncitori la project manageri, ingineri și patroni

Alin Buși atrage atenția și asupra transformării produse în interiorul diasporei românești.

Dacă primul val al multor români din construcții a însemnat în primul rând forță de muncă, după ani petrecuți în industrie o parte dintre aceștia au ajuns să ocupe poziții de conducere sau să își construiască propriile companii: „Am ajuns din simpli muncitori să fim project manageri, directori, ingineri, mulți proprietari de firme. Sunt multe firme românești”, spune antreprenorul.

Este, într-o anumită măsură, chiar traseul său.

Buși a povestit în apariții publice că a început de jos pe șantierele britanice și că în primii ani muncea inclusiv 14 ore pe zi, șase zile din șapte. Ulterior a trecut către antreprenoriat și coordonarea unor echipe numeroase.

Presa economică și locală relata că firma sa a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane de lire sterline, cu o echipă care ajungea la 150-200 de oameni în perioadele aglomerate.

„Nu suntem uniți”. Problema pe care Alin Buși o vede în diaspora românească

Dacă profesionalismul nu reprezintă, în opinia sa, problema comunității românești, lipsa de organizare este punctul vulnerabil.

Buși consideră că românii nu au reușit să transforme numărul mare de profesioniști și antreprenori din construcții într-o structură puternică de reprezentare: „Ne lipsește unitatea. Nu suntem uniți. Nu știm că puterea constă în oameni și, cu cât ești mai mulți și ai o voce comună, poți să miști lucrurile. Noi nu avem cine să ne reprezinte în domeniul construcțiilor”, a afirmat acesta.

În esență, antreprenorul vorbește despre diferența dintre succesul individual și puterea colectivă.

Există muncitori români performanți. Există manageri. Există ingineri. Există antreprenori care au construit companii. Ceea ce lipsește, în viziunea sa, este o organizație capabilă să îi aducă la aceeași masă și să reprezinte interese comune în raport cu industria britanică.

A încercat să creeze o organizație a românilor din construcții

Alin Buși spune că a încercat personal să pună bazele unei asemenea structuri.

Ideea sa a fost apropiată de cea a unei asociații profesionale sau a unui sindicat care să reunească românii din construcțiile britanice.

Proiectul s-a lovit însă de o problemă pe care antreprenorul o consideră profundă: dificultatea de a accepta o conducere comună: „Am încercat să fac asta și vreau să fac un fel de union, un sindicat, doar că nu ai cu cine. Oamenii care sunt acolo de ceva timp nu vor să se implice. Cei tineri au viziuni diferite. Nu poți să ai 20 de voci care să decidă”, a explicat Buși.

El admite însă și posibilitatea ca formula încercată până acum să nu fi fost cea potrivită: „Am încercat să fac networking-ul acesta, dar nu funcționează cu românii, din păcate. Astăzi nu funcționează. Sau poate n-am reușit eu. Poate că nu am eu cheia la asta”, spune antreprenorul.

Este una dintre nuanțele importante ale discursului său: deși critică lipsa de unitate, Buși nu pune întreaga responsabilitate exclusiv asupra celorlalți, ci admite că nici el nu a găsit încă mecanismul prin care comunitatea să poată fi organizată.

De ce crede că este nevoie de un lider

În opinia lui Alin Buși, orice organizație puternică are nevoie de o conducere clară și de o perioadă în care liderului respectiv să i se permită să își demonstreze capacitatea.

Antreprenorul face o paralelă cu marile companii, unde acționarii nu încearcă să conducă simultan activitatea de zi cu zi, ci numesc un director executiv căruia îi stabilesc obiective și îi evaluează ulterior rezultatele: „Firmele mari își pun CEO. Familiile își pun un CEO care, la doi-trei ani, le raportează ce s-a întâmplat. Nu pot zece oameni dintr-o familie să ia toate deciziile într-o fabrică. Atunci pun un lider, un CEO, pentru că până la urmă asta face, și el răspunde pentru ceea ce face”, a explicat Buși.

Problema pe care spune că a întâlnit-o în comunitatea românească este tocmai dificultatea de a acorda această autoritate unei persoane: „La noi nu există asta. «De ce să mă iau după Alin? De ce, sunt eu mai prost ca el? E el mai deștept ca mine?» Și atunci este foarte greu să aduni oamenii și să ai un scop comun. Asta ne lipsește”, a spus antreprenorul.

Succes individual, dar fără suficientă forță colectivă

Mesajul lui Alin Buși este, în fond, mai puțin despre construcții și mai mult despre organizarea unei comunități.

Românii au demonstrat, spune el, că pot munci, pot învăța meserii, pot conduce șantiere și pot construi companii. Următorul nivel ar fi capacitatea de a transforma aceste reușite individuale într-o rețea care să aibă o voce comună.

„Suntem foarte harnici, foarte serioși”, afirmă Buși.

Iar exemplul pe care îl oferă este Londra.

„Mergi în Londra și vezi că toți vorbesc română”

Una dintre observațiile cele mai interesante făcute de antreprenor privește diferența dintre imaginea pe care România o are uneori despre propria forță de muncă și rezultatele pe care aceiași oameni le obțin în străinătate.

Buși spune că pe numeroase șantiere de infrastructură sau amenajări din Londra limba română este omniprezentă: „Când mă duc și văd lucrări de infrastructură sau trotuare, toate sunt făcute de români în Londra. Dacă mergi în Londra și vezi firmele care fac lucrările, vezi că toți vorbesc română”, spune acesta.

Și de aici apare întrebarea pe care antreprenorul o consideră esențială: Cum se face că aceiași români pot realiza în Marea Britanie lucrări la standardele cerute acolo, în timp ce în România există în continuare atât de multe discuții despre calitatea unor lucrări publice?

Pentru Buși, explicația nu poate fi că România nu are oameni capabili. Experiența britanică ar demonstra tocmai contrariul.

Aceiași oameni, rezultate diferite

Observația deschide o discuție mai amplă despre organizare, management, standarde, controlul calității și responsabilitate.

Un muncitor nu lucrează izolat. Rezultatul final depinde de proiect, materiale, coordonarea șantierului, proceduri, termene, control și de exigența beneficiarului.

Din această perspectivă, experiența românilor care performează în construcțiile britanice poate fi privită și ca o demonstrație că problema nu este neapărat calitatea forței de muncă românești, ci mediul în care aceasta este pusă să lucreze și modul în care este organizată.

Alin Buși însuși reprezintă un exemplu al mobilității profesionale despre care vorbește. A plecat din Dej, a început cu muncă fizică pe șantiere și a ajuns să conducă o afacere de construcții cu proiecte importante în Marea Britanie. Presa britanică pentru comunitatea românească și presa din România i-au prezentat în ultimii ani parcursul de la muncitor la antreprenor.

„Suntem cei mai buni. Dar nu suntem uniți”

Dincolo de tonul categoric al unor afirmații, discursul lui Alin Buși la Horia Nasra Show transmite două idei care se completează.

Prima este una de încredere: românii plecați peste hotare nu trebuie priviți exclusiv ca forță de muncă ieftină. Mulți dintre ei au devenit meseriași foarte buni, ingineri, manageri și antreprenori.

A doua este una critică: succesul individual nu produce automat și influență colectivă.

Buși crede că românilor din construcțiile britanice le lipsește tocmai capacitatea de a se organiza în jurul unui obiectiv și al unei reprezentări comune: „Este foarte greu să-i aduni pe oameni și să ai un scop comun. Asta ne lipsește. Dar, repet, suntem cei mai buni. Suntem foarte harnici, foarte serioși”, concluzionează Alin Buși.

Iar experiența sa personală îi dă acestei afirmații o greutate aparte. Omul care vorbește despre ascensiunea românilor pe șantierele Londrei a parcurs el însuși drumul despre care vorbește: de jos, din șantier, până la antreprenoriat.

În povestea lui Alin Buși, acesta este poate mesajul cel mai puternic: românii au demonstrat deja că pot performa într-o piață exigentă precum cea britanică. Provocarea, în viziunea sa, este ca performanța individuală să fie dublată de organizare, reprezentare și capacitatea de a construi împreună.