Ștefan Gadola: „Noi consumam 12.000 megavați înainte de 1989 și astăzi 8.000. Este o cădere fantastică! Asta arată că industria s-a dus”
Invitat la podcastul Lumea lui Avarvarei, omul de afaceri Ștefan Gadola a dialogat cu jurnalistul Adrian Avarvarei despre dispariția marilor industrii românești după 1989, despre erorile tranziției economice și despre șansele reale ale României într-un nou context european de reindustrializare.
Adrian Avarvarei a deschis discuția plecând de la exemplul termocentralelor închise și a extins subiectul către alte ramuri industriale dispărute după Revoluție: „Menționați termocentralele care, bun, au fost închise. V-aș întreba dacă s-a greșit și în privința altor industrii care au fost închise după Revoluție. Sigur că nu erau neapărat cele mai eficiente și, poate, calitatea era mai slabă decât în Occident, dar nu se putea face altfel acest proces? Nu se puteau reduce ca scară, tehnologiza și, totuși, folosi o parte din aceste industrii? S-a închis foarte mult după Revoluție.”
Experiențe din afara țării și valoarea industriei românești
Ștefan Gadola a răspuns pornind de la experiențe personale din străinătate, subliniind că lipsa nostalgiei nu exclude luciditatea asupra valorii industriale pierdute: „Aici m-ați provocat și mi-ați adus aminte de câteva lucruri. Vă spun fără să am nostalgii ale anilor dinainte de Revoluție. Am fost în două țări: Egipt și Sri Lanka. În Sri Lanka am avut o discuție cu un om de afaceri care mi-a spus că fratele lui, care lucra în Ministerul Transporturilor, vrea să vorbească cu mine.”
Gadola povestește că întrebarea primită l-a surprins profund: „Știți ce întrebare mi-a pus? «Poți să ne ajuți să luăm legătura cu acea fabrică de vagoane de la voi din țară?» Fiindcă noi avem foarte multe trenuri importate de la voi. Astăzi trebuie să importăm din China, care se strică foarte repede, și noi mai avem încă vagoane importate de acum 20–25 de ani din România, care încă funcționează.”
Era vorba despre Astra Arad, un exemplu care, spune Gadola, arată clar valoarea industriei românești de altădată.
„Aveau o experiență extraordinar de frumoasă cu vagoanele noastre. În Egipt am avut laude inclusiv pe partea petrolieră. Aveam combinate făcute de specialiștii noștri. Știau de Ploiești, erau încântați de ce s-a făcut.”
Ce s-a greșit după Revoluție
Potrivit antreprenorului, problema nu a fost existența industriei, ci lipsa unei strategii coerente după 1989: „Trebuiau controlate imediat după Revoluție și investit în aceste fabrici. Să existe prețuri corecte, concurență corectă. Am înțeles că s-au închis din cauza prețurilor. Nu se poate.”
Co-fondatorul Energobit subliniază că România avea o piață solidă înainte de 1990: „Nu am nostalgii, dar e păcat că nu le-am putut dezvolta, crește și moderniza astfel încât să fie competitive și astăzi.”
Comparând România cu alte foste state comuniste, Gadola observă un contrast evident: „Am călătorit mult în țările foste comuniste. Au fabrici, au uzine de pe vremea aceea și merg înainte. Multe.”
Reindustrializare și dependența de importuri
Discuția a ajuns apoi la strategia Uniunii Europene privind autonomia industrială: „Credeți că putem profita de strategia de reindustrializare a Uniunii Europene, care vrea să aibă autonomie strategică față de Rusia și China, și chiar față de America?”
Răspunsul lui Gadola a fost direct: „Normal. În primul rând, e foarte simplu să faci un studiu: cât imporți, cât exporți. În momentul în care imporți o mulțime de lucruri – și mă refer inclusiv la fructe și legume – înseamnă că nu ești competitiv.”
Omul de afaceri recunoaște că această realitate îl afectează personal: „Când intru într-un magazin și văd fructe sau legume din alte țări, sunt puțin trist. Știu că pe vremuri erau de la noi. Noi exportam.”
Consumul de energie, barometrul industriei
Ștefan Gadola a legat declinul industrial de scăderea masivă a consumului de energie: „Dacă noi consumam 12.000 și astăzi suntem la 8.000, este o cădere fantastică. Asta arată că industria s-a dus.”
Clujeanul explică diferența dintre eficientizare și colaps: „Eficientizarea înseamnă să reduci 10, 15, hai 30%. Dar noi suntem astăzi dezastruoși. Vă repet.”
O concluzie dură, dar lucidă
Mesajul transmis de Ștefan Gadola este unul clar: România nu a pierdut doar fabrici, ci și șansa de a le transforma în piloni moderni ai economiei. Reindustrializarea nu este imposibilă, dar necesită strategie, investiții și voință politică reală. Fără acestea, avertizează antreprenorul, declinul industrial va continua să se reflecte direct în nivelul de trai și în dependența economică a țării.
