Trei genii ale României s-au „pensionat” fără avere, cu venituri mici, într-o situație precară
Trei mari scriitori români s-au „pensionat” fără avere, cu venituri mici, într-o situație precară.
1. Mihai Eminescu (15.01.1850 – 15.06.1889) – poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română.
În vara anului 1883, Mihai Eminescu a dat primele semne de alienare mintală și a fost internat în sanatoriu. Timp de șase ani a avut mai multe crize care au dus la internarea sa în diferite spitale din țara noastră, dar și din străinătate.
Pentru că starea de sănătate nu i-a mai permis să scrie absolut nimic, acesta a avut parte de susținere financiară din partea prietenilor și simpatizanților săi.
2. Ion Creangă (1837 – 31.12.1889) – scriitor, dascăl și diacon român. Figură principală a literaturii române din secolul al XIX-lea, este cunoscut pentru autobiografia Amintiri din copilărie, precum și pentru nuvelele și povestirile sale.
Din locurile de muncă de-a lungul vieții sale – diacon, dascăl, institutor și scriitor, Ion Creangă nu a avut venituri mari. Din 1883 a fost diagnosticat cu epilepsie. După aflarea diagnosticului, a decesului lui Eminescu și a Veronicăi Micle, a suferit extrem de mult și s-a stins în ultima zi a anului 1889 într-o situație financiară modestă.
3. Ioan Slavici (18.01.1848 – 17.08.1925) – un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
După arestarea, întemnițarea și eliberarea din 1916, a fost arestat iar și condamnat la 5 ani de închisoare după primul război mondial, în ianuarie 1919, fiind eliberat în același an în decembrie.
A fost ajutat financiar de revistele și gazetele vremurilor, însă oboseala și boala l-au împins, în 1925, să se refugieze la fiica sa, în Panciu, unde s-a și stins din viață în același an.
