Un primar din Apuseni îi explică lui Bolojan că „gaura” provocată de comune la buget este un mit: „Nu are logică să vii să spui că trebuie reduse cheltuielile exact la cei care au generat doar 2–3% din deficit!”
Primarul comunei Măguri-Răcătău, Alexandru Livescu, a vorbit în cadrul emisiunii Horia Nasra Show despre problema deficitului bugetar și despre modul în care sunt distribuite fondurile către unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri). Edilul susține că dezbaterea publică este dezechilibrată și că presiunea este pusă în mod disproporționat pe administrațiile locale.
Potrivit acestuia, deficitul bugetar al României de anul trecut s-a situat în jurul valorii de 30 de miliarde de euro, conform cifrelor oficiale. Însă, din această sumă, către echilibrarea bugetelor locale ar fi ajuns un procent foarte mic: „Deficitul României a fost în jur de 30 de miliarde de euro. Din această sumă, cele aproximativ 2.800–3.300 de UAT-uri au primit sub 2% pentru echilibrarea bugetelor locale, undeva la 900 de milioane de euro. Nu are logică să vii luni de zile și să spui că trebuie reduse cheltuielile exact la cei care au generat doar 2–3% din deficit. Sigur că trebuie eficiență peste tot, dar nu putem concentra discuția doar aici.”
Edilul consideră că discuția despre reducerea cheltuielilor trebuie purtată la nivelul întregului aparat bugetar, nu exclusiv la nivel local, unde ponderea în deficit este redusă.
Comparația cu vestul Europei
În intervenția sa, Alexandru Livescu a adus în discuție și modelul statelor vest-europene, unde, susține el, administrațiile locale beneficiază în continuare de sprijin guvernamental consistent: „Ni se spune că în vest primăriile se susțin singure. Procentul este, într-adevăr, diferit, dar între 53% și 56% dintre UAT-urile din vestul Europei sunt susținute în continuare de stat. Sunt zone izolate, fără acces direct la autostrăzi sau drumuri naționale, unde investitorii nu vin pentru că își calculează costurile de transport și logistică. Statul trebuie să asigure condiții și servicii pentru oamenii care trăiesc acolo.”
Primarul subliniază că nu toate localitățile au șanse egale de dezvoltare economică și că sprijinul statului este esențial pentru comunitățile rurale sau montane.
Criteriul populației, o problemă veche
Un alt aspect criticat de edil este modul de alocare a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale, care se face exclusiv în funcție de numărul de locuitori: „Sumele pentru echilibrare se dau doar în funcție de populație. Este singurul criteriu. Nu se ține cont de suprafață, de infrastructură sau de costurile reale. Comuna Măguri-Răcătău este de trei ori mai mare ca suprafață decât comuna Călățele, dar primim aceleași sume. Una este să întreții 50 de kilometri de drumuri și alta este să întreții 152 de kilometri. Una este să ai o singură școală, alta este să ai trei, pentru că satele sunt răspândite.”
Edilul atrage atenția că, în lipsa unei formule de finanțare care să țină cont și de realitățile teritoriale, diferențele dintre comunități se vor accentua.
„Nu putem discuta doar pe jumătate”
Alexandru Livescu a concluzionat că reforma fiscal-bugetară trebuie analizată în ansamblu și că este nevoie de o dezbatere onestă privind responsabilitățile și distribuția resurselor: „Dacă am acoperi toate cheltuielile doar din taxele și impozitele locale, atunci ar trebui să discutăm despre niveluri complet diferite de impozitare. Nu putem spune doar o parte din poveste și să punem toată presiunea pe administrațiile locale. Reforma trebuie făcută echilibrat, nu selectiv.”
Intervenția primarului din Măguri-Răcătău readuce în atenție o temă sensibilă: echilibrul dintre responsabilitatea fiscală și necesitatea sprijinirii comunităților locale, în special a celor din zonele mai puțin dezvoltate.
Niște gunoaie … PSD… PNL… USR… exact aceeași mizerie…