Universitarul Irimie Popa: Hoții de lemne din Cluj și din Alba și-au dat mâna în conivență cu polițiștii din Câmpeni
Invitat în cadrul emisiunii Horia Nasra Show, Irimie Popa a lansat acuzații dure legate de presupuse rețele de transport ilegal de material lemnos în zona Munților Apuseni, făcând referire la județele Cluj și Alba.
„Hoții de lemne din Cluj și din Alba și-au dat mâna. Și-au construit o cale de a coborî lemnul din munte securizată. Pe unde? Pe la Câmpeni. În conivență cu polițiștii din Câmpeni, au coborât bine mersi lemnul, au avut trecere liberă spre Turda, trecere liberă încolo spre Alba și spre Sebeș și nu i-a deranjat absolut nimeni.”
Potrivit acestuia, anumite rute ar fi fost ocolite din cauza riscurilor mai mari de expunere publică, în special în zonele frecventate de turiști sau proprietari de case de vacanță.
„Pe Huedin era mai greu, mai coborau undeva spre Gilău, era greu și aici, că circulă mulți oameni, oameni cu școală, au cabane, mai merg în zona montană din județul Cluj, care începe să fie destul de bine reprezentată în case de vacanță. Și atunci era totul mult mai riscant.”
În schimb, susține Popa, în alte zone controlul ar fi fost mai slab, ceea ce ar fi permis desfășurarea nestingherită a transporturilor ilegale.
„În schimb, dincolo, pământul făgăduinței. Se poate orice, coborâtul de lemn, toată lumea tace, toată lumea este într-o conivență, într-o complicitate clasic generalizată și atunci totul este posibil. Așa s-a construit bancomatul ăla despre care vorbeam.”
Declarațiile sunt grave și necesită verificări din partea autorităților competente, întrucât ele vizează presupuse fapte de corupție și complicitate instituțională.
Defrișările din Munții Apuseni – o problemă veche, cu efecte tot mai vizibile
Dincolo de acuzațiile punctuale, problema defrișărilor din Munții Apuseni este una documentată de-a lungul anilor de numeroase organizații de mediu, instituții publice și investigații jurnalistice.
Munții Apuseni reprezintă una dintre cele mai valoroase zone naturale din România, cu păduri întinse, biodiversitate ridicată și un potențial turistic major. Exploatarea forestieră este permisă legal, în anumite limite și în baza unor amenajamente silvice aprobate. Problema apare atunci când aceste limite sunt depășite sau când materialul lemnos este exploatat fără documente legale.
Conform datelor prezentate de-a lungul timpului de instituții precum Garda Forestieră și organizații de mediu, tăierile ilegale rămân un fenomen persistent în mai multe județe din Transilvania, inclusiv Cluj și Alba. Deși au fost implementate sisteme de monitorizare, precum SUMAL (Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos), controalele din teren și aplicarea sancțiunilor rămân esențiale.
Defrișările masive sau necontrolate au efecte directe asupra:
- stabilității solului și riscului de alunecări de teren;
- creșterii frecvenței inundațiilor;
- pierderii biodiversității;
- afectării peisajului și a potențialului turistic.
În Apuseni, unde multe comunități locale depind de turism, distrugerea fondului forestier poate avea consecințe economice pe termen lung.
Factorul economic și presiunea pieței lemnului
Cererea mare de material lemnos, atât pentru export, cât și pentru industria internă, pune presiune pe fondul forestier. În zonele montane, unde alternativele economice sunt limitate, exploatarea lemnului devine uneori principala sursă de venit. În lipsa unor controale eficiente și a unor alternative economice sustenabile, riscul de abuzuri crește.
Rolul autorităților și al societății civile
În ultimii ani, autoritățile au anunțat intensificarea controalelor și modernizarea sistemelor de urmărire a transporturilor de lemn. De asemenea, organizațiile neguvernamentale și cetățenii activi au contribuit la expunerea unor cazuri de tăieri ilegale.
Totuși, percepția publică rămâne una de neîncredere, mai ales atunci când apar acuzații privind posibile complicități locale. Tocmai de aceea, transparența, controalele independente și comunicarea publică sunt esențiale pentru restabilirea încrederii.
O problemă care cere clarificări și soluții
Declarațiile făcute de Irimie Popa aduc în atenție un subiect sensibil și de interes public major. Dacă astfel de acuzații sunt susținute de probe, ele ar trebui investigate cu maximă seriozitate. În același timp, problema defrișărilor din Apuseni nu poate fi redusă la un singur episod sau la o singură zonă.
Protejarea pădurilor din Munții Apuseni presupune un efort comun: aplicarea fermă a legii, controale eficiente, digitalizare reală a trasabilității lemnului și dezvoltarea unor alternative economice pentru comunitățile locale.
În lipsa unor soluții coerente și a unei voințe ferme, riscul este ca pădurile Apusenilor să continue să fie exploatate într-un ritm care afectează ireversibil echilibrul natural al regiunii.
