Vlad Mureșan, semnal de alarmă după PNRR: „Constructorii au finanțat statul. Din 6 miliarde de euro lucrări, am încasat doar 3 miliarde!”
De Ziua Națională a Constructorului, Patronatul Societăților din Construcții – Filiala Transilvania a pus pe masă, la Cluj-Napoca, un bilanț care depășește festivismul: ce a funcționat în PNRR, ce a eșuat și, mai ales, ce nu trebuie repetat în următorul ciclu de investiții. Conferința „Viitorul construcțiilor post-PNRR” a scos în evidență o realitate incomodă: constructorii au dus o parte uriașă din efortul investițional, dar între lucrările realizate și banii efectiv încasați există încă o diferență enormă.
Din aproximativ 21,1 miliarde de euro analizate, proiectele de construcții reprezintă circa 9,45 miliarde, aproape 45%. Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, lucrările executate și certificate tehnic însumează aproximativ 6 miliarde de euro, în timp ce plățile efectiv ajunse la constructori sunt de numai aproximativ 3,1 miliarde.
Alexandra Stoica, președintele PSC – Filiala Transilvania, a sintetizat miza întâlnirii printr-o evaluare fără triumfalism: PNRR a produs investiții importante, dar bilanțul real trebuie făcut comparând ceea ce România și-a propus, ceea ce a construit și ceea ce a reușit efectiv să plătească: „Potrivit unui vechi proverb românesc, ‘toamna se numără bobocii’. Fiind toamnă și fiind, astăzi, Ziua Constructorului, am pornit și noi o numărătoare a eforturilor și efectelor PNRR asupra sectorului construcțiilor. Ceea ce am constatat ne bucură și ne preocupă deopotrivă.”
Dar cea mai dură analiză a venit din partea lui Vlad Mureșan, prim-vicepreședintele PSC – Filiala Transilvania, care a vorbit despre întârzieri, birocrație, proiecte insuficient pregătite și presiunea financiară transferată asupra constructorilor: „Din aproximativ 9,5 miliarde de euro cât a reprezentat sectorul construcțiilor, stadiul fizic este de aproximativ 6 miliarde de euro. Am încasat doar aproximativ 3 miliarde de euro”, a arătat Vlad Mureșan.
Diferența dintre ceea ce s-a construit și ceea ce s-a plătit este, în opinia sa, una dintre marile probleme ale programului: „Gândiți-vă că tot ce am lucrat și toată această presiune de a finanța statul este pe umerii constructorilor”, a spus prim-vicepreședintele PSC Transilvania.
Mureșan a atras atenția că PNRR a pornit cu obiective mult mai ample decât cele care au putut fi menținute până la final. Programul a fost redus succesiv, pe măsură ce autoritățile au constatat că numeroase investiții nu mai puteau fi realizate în termen: „În 2025, bugetul s-a redus la aproximativ 21,4 miliarde de euro. O reducere semnificativă, pentru că ne-am dat seama că nu putem finaliza tot ce ne-am propus”, a explicat acesta.
Unul dintre exemplele invocate a fost cel al infrastructurii sanitare: „Am vrut să renovăm și să construim 49 de spitale. Am reușit doar opt, dintre care cred că vom reuși sută la sută doar șapte”, a afirmat Mureșan.
Același decalaj dintre ambiție și capacitatea reală de implementare s-a văzut, în opinia sa, și în infrastructura feroviară și rutieră.
Pentru Vlad Mureșan, una dintre principalele cauze ale întârzierilor este modul în care statul consumă timpul destinat investiției înainte ca antreprenorul să poată intra efectiv în șantier: „Odată ce un program începe în 2021 și se termină în 2026, iar la noi ai o birocrație imensă, în doi ani probabil obții autorizația de construire, faci o licitație care poate dura alți doi ani și îți mai rămâne un an în care constructorul trebuie să facă minuni pe șantier. Nu putem face acest lucru. Efectiv, nu se poate”, a avertizat Mureșan.
Problemele legate de racordarea la utilități sunt, potrivit acestuia, una dintre cele mai evidente dovezi ale blocajelor administrative: „Pe majoritatea șantierelor noastre avem această problemă cu branșamentele electrice”, a afirmat el, întrebând retoric: „Cum poate funcționa acea clădire fără să aibă branșamente electrice? De ce avem această birocrație imensă în țară?”
Mureșan a criticat și situațiile în care statul a fost obligat să modifice regulile aproape de finalul programului pentru a putea recepționa proiecte ajunse foarte aproape de finalizare: „Ne-am dat seama că nu putem finaliza aceste lucrări și s-a dat această derogare prin care putem recepționa o investiție la un stadiu fizic de 95%, dar fără a avea branșamente electrice”, a explicat reprezentantul PSC.
O altă temă sensibilă este diferența dintre gradul de absorbție comunicat public și sumele efectiv intrate în România: „Se raportează un grad de absorbție de 93% pe acest program. Gradul de absorbție este diferit de banii pe care România i-a încasat”, a subliniat Vlad Mureșan.
În opinia sa, experiența PNRR trebuie să schimbe fundamental modul în care România își alege investițiile: „Trebuie să finanțăm proiectele mature. Nu orice vis politic trebuie finanțat”, a spus Mureșan.
Formularea sa cea mai plastică a vizat tocmai tendința de a încărca programele cu investiții insuficient pregătite: „PNRR parcă a fost ca o shaorma cu de toate. Fiecare a vrut să finanțeze câte ceva și toate au ajuns pe acea listă”, a afirmat acesta.
Totuși, Mureșan nu consideră programul un eșec total. Dimpotrivă, există proiecte care demonstrează că investițiile pot fi realizate atunci când sunt bine pregătite și urmărite: „Autostrada Moldovei s-a creat prin acest PNRR și a fost un real succes. Deci se poate”, a spus el.
Tocmai de aceea, lecția pentru perioada următoare este, în opinia sa, selecția mult mai riguroasă a proiectelor: „Trebuie să ne alegem foarte bine proiectele pe care le vom finanța. Proiecte mature, proiecte despre care știm că nu vor fi blocate birocratic, unde avem studiile și avizele necesare”, a subliniat Mureșan.
El a atras atenția și asupra capacității administrative reduse a unor beneficiari publici, care au primit finanțări fără să dispună întotdeauna de structurile necesare pentru a gestiona proiecte complexe: „Multe dintre aceste unități administrativ-teritoriale nu au avut capacitatea de a rula astfel de proiecte. Și de aceea s-au pierdut bani”, a explicat acesta.
În același timp, Vlad Mureșan nu a evitat nici responsabilitatea industriei. Sectorul construcțiilor trebuie, în opinia sa, să accepte o profesionalizare mai strictă și o clasificare a companiilor în funcție de capacitatea reală de execuție: „Avem nevoie ca nu orice firmă să poată construi orice și să câștige orice licitație”, a spus prim-vicepreședintele PSC Transilvania.
Iar mesajul său final este unul care depășește bilanțul PNRR – România nu poate continua să piardă ani în proceduri, pentru ca ulterior să ceară constructorilor să recupereze în câteva luni întârzieri produse de administrație: „Noi, constructorii, am fost umărul pe care s-a sprijinit acest proiect”, a punctat Vlad Mureșan.
După cinci ani de PNRR, concluzia sa este clară: România are nevoie de proiecte mature, licitații mai rapide, instituții capabile să gestioneze investiții și firme selectate după competență reală. Altfel, următorul program de finanțare riscă să repete aceeași rețetă: obiective mari la început, reduceri pe parcurs și presiunea finală transferată tot asupra celor care trebuie să construiască.
