Al 2-lea proiect minier din Europa, de la Rovina, a intrat în procedura de evaluare a impactului asupra mediului
În ultima luna, mai multe site-uri internaționale de profil economic și minier au anunțat că al 2-lea cel mai mare proiect minier din Europa a intrat în prima versiune a planului pentru parcugerea etapei de încadrare din procedura de evaluare a impactului asupra mediului.
Pentru site-ul Junior Mining Network, CEO-ul Euro Sun Mining (fostă Carpathian Gold și deținătoare a SAMAX Romania SRL), Scott Moore a declarat: „Ne bucurăm că am inițiat procedurile SEA (n.r. procedura de evaluare a impactului asupra mediului) la Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara. Studiul nostru de fezabilitate final a subliniat un activ generațional care aduce atât o administrare a mediului la cel mai înalt nivel, cât și beneficii economice semnificative direct comunităților noastre locale, cât și județului Hunedoara în ansamblu”.
CEO-ul Euro Sun Mining a mai declarat că este încrezător într-o „relație mai puternică cu toate autoritățile în această fază a procesului de autorizare”.
Informația a mai fost preluată de publicații celebre precum bloomberg.com, finance.yahoo.com, hemarketherald.ca sau globenewswire.com
Apuseni Info vă redă cel mai recent material video cu Scott Moore, luat de către jurnaliștii de la Market Wisdom by TraderTV Live, în care explică evoluția recentă a companiei în zona vecinătății Bradului.
Apuseni Info vă redă și un videoclip mai vechi, de aproximativ un an în care este prezentat planul companiei pentru perimetrul minier și vecinătatea Bradului în sine.
Vă reamintim, în anul 2016, SAMAX România SRL, o companie deținută de EURO SUN MINING a obținut o licență de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale care le permitea începerea procesului de autorizare pentru exploatarea aurului de la Rovina.
Perimetrul Rovina include trei zăcăminte de aur și cupru. Resursele sunt estimate la peste 5,4 miliarde de dolari iar statul român va încasa, din taxele aferente exploatării, peste 300 de milioane de dolari în următorii 20 de ani de exploatare.
Conform deținătorilor licenței există diferențe majore între proiectul de la Rovina și cel eșuat de la Roșia Montana: Minereurile sunt mult mai ușor de separat de steril, exploatarea nu necesită cianurare, la Rovina se găsește un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, exploatarea se face prin metoda flotației, exploatarea de la Rovina va fi exclusiv privată, statul nefiind acţionar şi neavând nicio implicare.
Proiectul are însă și o serie de amendamente, contestații, din zona societății civile
miningwatch.ro a publicat în februarie mai multe precizări cu privire la cronologia avizării minei de la Rovina, în urma publicării articolului Aurul din Munții Apuseni va fi făcut lingouri la 20 de km de Roșia Montană în ianuarie 2021.
Vă redăm integral precizările miningwatch.ro: „În acest moment, Samax România se află într-un stadiu incipient al avizării. Au obținut un certificat de urbanism prin care Consiliul Județean detaliază ce avize sunt necesare pentru realizarea planului de urbanism al proiectului minier. Acesta este doar primul pas.
Va urma o procedura complexă, care poate dura de la câteva luni la câțiva ani. Obținerea PUZ-ului presupune inclusiv un aviz de mediu, o consultare publică și o hotărâre de consiliu local de adoptare. În cazul proiectului minier Certej, această procedură a durat 5 ani, iar odată adoptat a fost anulat definitiv în instanță, în urma demersurilor Mining Watch.
La fel s-a întâmplat și cu PUZ-urile aprobate pentru Roșia Montană, după intervenția în instanță a Alburnus Maior.
Doar după PUZ, poate începe complexa evaluare a impactului de mediu. Pentru aceasta, se realizează rapoarte de mediu și multiple consultări publice.
Reamintim că pentru proiectul minier Roșia Montană, s-au scris zeci de volume privind impactul de mediu, s-au realizat aproximativ 10 consultări, inclusiv transfrontaliere, dar compania minieră nu a reușit niciodată să obțină acordul de mediu.
Doar după obținerea acestui acord, pot exista pronosticuri privind perioada de timp necesară începerii exploatării, cu atât mai mult privind data primelor lingouri de aur. Și în acest caz, aceste pronosticuri pot fi hazardate deoarece inclusiv autorizațiile de construire sunt supuse controlului de legalitate. Iar acest lucru s-a întâmplat din nou la Certej unde Tribunalul a desființat un act de acest fel.
Oricum, pentru începerea exploatării și procesării minereului este nevoie de o ultimă autorizație integrată de mediu, la rândul ei putând fiind verificată respectarea legii. Nu ne dorim o nouă Roșia Poieni în Apuseni”.
Ce să înțeleg, statul român va în să 300 milioane de dolari, iar resursele sunt estimate la 5,4 miliarde de dolari. Adică staul român va incasa puțin peste 5%? Chiar așa de proști am ajuns să dăm zăcămintele pe degeaba? Statul român, nu poate investii având o experiență în minerit de sute de ani. Aceleași sonde pot fi cumpărate și de stat. Iar mana de lucru este oricum de aici, din România.
Ne vindem în continuare țara pe nimic.
Rușine.
Cum rămâne cu poluarea cu cianuri, cu tot terenul distrus, în urma sondărilor?
Ba neghiobilor…iară dati pe gratis toată țara asta? Cum vine asta? Nici 6%? Asta e una…2. Dacă nu se populează noi, boii de noi, nu putem exploata? Sunteti descreierati la cap? Si 3. Ăștia mint, dezastrul ecologic nu va fi reparat nici intr o mie de ani
Claudiu, Ion am o intrebare pentru voi – dupa o luna de munca, voi luati salariul. intrebarea mea este daca voi aveti cheltuieli cu benzina, cu pranzul sau tot salariul e profit? fara sa ai deloc cheltuieli
asta e sa va raspund la faptul ca ei dau la stat 300 de milioane, dar va intrebati cat cheltuie? asa in rest este usor sa ne dam cu parerea.
pe de alta parte, daca stiti engleza va invit sa ascultati ce zice omul acela, NU SE FOLOSESTE CIANURA, NU EXISTA IAZURI DE DECANTARE – deci nu va fi dezastru ecologic.