Apel către Ciucă, PSD și PNL: Nu vă jucați de-a alba-neagra cu finalizarea barajului de la Mihăileni!
Vizita premierului Nicolae Ciucă în Munții Apuseni este bine venită.
Metro Urban consideră că este și momentul unei discuții aplicate pe trei proiecte vitale pentru zona Munților Apuseni – proiectul Hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, barajul de la Mihăileni și drumurile moților DN 74, DN 75 și DN 1R „Transursoaia”, uitate în sertarele tuturor guvernelor ultimilor ani: „Finalizarea Barajului de la Mihaileni, finanțarea proiectului Hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești și modernizarea infrastructurii din Țara Moților, trebuie prioritizate de către prim-ministrul Nicolae Ciucă și coaliția de guvernare PSD – PNL – UDMR, în contextul în care se preconizează că vom avea o criză energetică mai gravă decât cele din anii ’70 dar și în contextul secetei care a lovit țara noastră în ultima lună și a estimărilor meteorologice pe următorii ani”.
Barajul de la Mihăileni ar urma să aibă un rol multiplu: regularizarea debitelor Crișului Alb, asigurarea necesarului de apă pentru populație din zona Țării Zarandului, producerea de energie electrică și apărarea împotriva inundațiilor pentru un sector întins al râului Crișului Alb (amonte), respectiv Mihăileni-Gurahonț.
„Finalizarea lucrărilor de execuție la barajul de la Mihăileni este vitală. Din 1989 s-a înaintat cu viteza melcului, pentru că toate partidele de guvernământ au subfinanțat proiectul. Finalizarea barajului de la Mihăileni a fost și este un joc de-a alba – neagră pentru guvernanți.
Când veți finanța integral finalizarea proiectului, având în vedere că sumele necesare nu sunt considerabile, în raport cu alte invesiții regionale?” îl întreabă și totodată îi solicită premierului, Horia NASRA, vicepreședinte al Metro Urban.
Decizia construirii barajului de la Mihăileni a fost luată în 1984, când s-a decis exproprierea a 64 de familii ale căror gospodării din sat urmau să fie acoperite de ape. Lucrările efective au început în 1987 și s-au derulat într-un ritm alert, pâna în 1990. După Revoluție, datorită lipsei banilor, lucrările au stagnat multă vreme, perioadă în care au fost alocate fonduri doar pentru operațiunile de conservare.
