Aproape mașina și clujeanul. Dan Tarcea: „În 1990 erau 40.000 de mașini, astăzi 300.000!” Cum trebuie să arate orașul viitorului, metropola viitorului?

Unul dintre aspectele esențiale ale orașelor viitorului este prioritizarea transportului alternativ. Mijloacele de transport în comun, precum autobuzele electrice, tramvaiele și trenurile, devin soluții viabile pentru a reduce dependența de mașini personale. Acest lucru nu doar că va diminua emisiile de carbon, ci va facilita și crearea unor rețele de transport mai eficiente. În plus, facilitățile pentru bicicleta și trotinete electrice vor fi amplasate la tot pasul, coroborând nevoile de mobilitate cu un stil de viață sănătos și activ.

Urbanismul nu va mai fi centrat în jurul mașinilor, ci va promova întâlnirile sociale și activitățile comunității. Spațiile publice, parcurile, piețele și zonele de recreere vor fi amplificate pentru a încuraja interacțiunea oamenilor. Conceptul de „oraș 15 minute”, unde toate necesitățile cotidiene sunt accesibile în maximum 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta, devine din ce în ce mai popular. Acest model de urbanizare sprijină nu doar sănătatea fizică, ci și bunăstarea mentală a locuitorilor, având un impact pozitiv asupra calității vieții.

Tehnologia joacă un rol central în dezvoltarea orașelor viitorului. Infrastructura inteligentă, care include semafoare adaptative, sisteme de monitorizare a calității aerului și aplicații mobile pentru transportul în comun, va facilita gestionarea eficientă a fluxului de oameni și al transportului. De asemenea, orașele inteligente vor încorpora soluții de energie regenerabilă, reducând dependența de combustibili fosili și minimizând impactul asupra mediului.

Reducerea numărului de mașini nu se referă la eliminarea completă a acestora, ci mai degrabă la o reechilibrare a modului în care privim transportul urban. Forța motivațională a acestui demers este conștientizarea impactului negative pe care automobilele îl au asupra mediului și sănătății comunităților. Prin promovarea stilurilor de viață active și a deplasării în aer liber, se creează orașe reziliente, capabile să gestioneze provocările viitorului.

Prezent la la Horia Nasra Show, Dan Tarcea, viceprimarul Clujului a prezentat câteva date foarte interesante: „În 1990 erau 40.000 de mașini, astăzi 300.000!”

Chiar dacă poate nu au fost foarte populari când au susținut dezvoltarea transportului alternativ, public, primarul Emil Boc și viceprimarul Clujului au fost vizionari și continuă să dezvolte flota de autobuze electrice destinate transportului public în comun în Cluj-Napoca.

„Nu există oraș în lumea asta care să facă față afluxului mare de mașini. În 1990 aveam (nota redacției – Cluj-Napoca) 40.000 de mașini ori astăzi avem 300.000 de mașini. Populația orașului a rămas cam aceeași. 285.000 după ultimul recensământ dar eu cred că nu este real tot ce a fost la recensământ, pentru că a fost imediat după pandemie, oamenii au fost reticenți, a fost și un partid politic care a spus românilor că statul le fură datele (nota redacției – AUR), doar că statul român este posesorul datelor, nu a furat nimeni niciun fel de date, și cred că suntem cu siguranță peste 350.000 în Cluj-Napoca, la care se mai adaugă studenții, minim 80.000, studenți, masteranzi și doctoranzi, deci practic discutăm de un oraș de care ne apropiem bine de 400.000 de locuitori. Din aceste 300.000 de mașini, 210.000 sunt inmatriculate în municipiul Cluj-Napoca, mai sunt mașini care nu sunt inmatriculate în Cluj dar le vedem pe străzi cu numere de Bucureștei sau sunt pe leasing sau pur și simplu sunt în tranzit și mai sunt și mașinile studenților, estimăm noi unedva la 25.000. Deci una peste alta avem în oraș aproximativ 300.000 de mașini” a declarat Dan Tarcea, la podcastul Horia Nasra Show.

@cluj.1 Dan Tarcea, viceprimarul Clujului: În 1990 erau 40.000 de mașini în Cluj, astăzi sunt 300.000! #cluj #clujnapoca #masini #trafic #viceprimardantarcea #dantarcea #aglomeratie #masinicluj #horianasrashow #urbanism #clujnapoca_city #clujnapoca_city♥️ ♬ sunet original – Cluj 1

Care este soluția la prezentul aglomerat al Cluj, „mașina și omul”? Continuarea dezvoltării transportului în comun gândit de Emil Boc și Dan Tarcea.

Într-o lume din ce în ce mai urbanizată, marile orașe se confruntă cu provocări semnificative privind mobilitatea și sustenabilitatea. Transportul public va deveni în Cluj-Napoca o componentă esențială în gestionarea acestor provocări, având un impact profund asupra economiei de pe Someș, mediu, sănătății publice și calității vieții clujenilor. Importanța transportului public în Cluj-Napoca nu poate fi subestimată, iar beneficiile sale sunt multiple și variate.

Unul dintre cele mai evidente avantaje ale sistemelor de transport public este capacitatea lor de a reduce congestionarea traficului. În orașele mari, numărul de vehicule private circulante crește exponențial, ceea ce duce la blocaje de trafic frecvente, întârzieri și stres. Prin încurajarea utilizării transportului public, orașele pot diminua numărul de mașini de pe străzi, rezultând în trafic mai fluid și mai puține ore pierdute în drum. Reducerea numărului de automobile contribuie, de asemenea, la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării atmosferice, care afectează sănătatea publică și mediul înconjurător.