Cel mai mare donjon al cetăților din estul Europei, în Bihor, la cetatea Piatra Șoimului
Cetatea Piatra Șoimului este supusă unui amplu proces de reabilitare, în urma contractului de proiectare şi execuţie a lucrărilor pentru obiectivul de investiţii „Consolidarea și reabilitarea ruinelor Cetății Şinteu – Piatra Şoimului ”.
Recent, primarul din Aleșd, Ioan Todoca, a prezentat stadiul lucrărilor: „Lucrările avansează. Se pare ca avem cel mai mare donjon al cetatilor din estul Europei!!!”.
Prin implementarea acestui proiect, Primaria Oraşului Aleşd işi propune printre altele, următoarele intervenţii :
- Consolidarea zidurilor șubrezite, cu înălțimi mari și secțiuni aferente relativ mici, cu risc de prăbușire, expuse alunecării, prăbușirii, flambării sau înclinării, prin completarea zidăriei și îmbunătățirea capacității de rezistență la mișcările seizmice respectiv prin refacerea continuității structurale pe verticală.
- Consolidarea zidăriilor în zonele locale surpate, prin plombare, întrețesere, injectare, refacerea continuității structurale pe orizontală.
- Consolidarea zidăriilor în zonele unde fundațiile au șubrezit și prezintă secțiuni mai mici decât zidurile de elevație aflate deasupra lor, prin completarea sau după caz cămășuirea paramentului.
- Completarea zidăriilor pentru continuizarea structurală, acolo unde lipsa de material fragmentează segmente de ziduri.
- Completarea arcelor de descărcare și ambrazurilor golurilor acolo, unde ele prezintă lipsă de material sau degradări.
- Completarea locală și plombarea paramentului pentru refacerea planului exterior sau interior al zidăriei.
- Completarea în volum a zidăriei surpate până la nivelul planului exterior sau până la înălțimea maxim păstrată și justificabilă, în vederea refacerii unei volumetrii dorite/sugerate, mai apropiate de starea originală.
- Supraînălțarea coronamentelor zidăriilor cu două-trei asize de piatră pentru realizarea unor straturi de uzură/ sacrificiu, expuse direct intemperiilor, pentru a proteja coronamentul original existent.
- Completarea fundațiilor în vederea marcării pe sol – aducerii la cota de călcare – a amprentelor traseelor zidăriilor distruse.
- Amenajarea potecii de acces la cetate şi a unor alei în incinta cetăţii
- Îmbunătăţirea calităţii experienţei turistice la vizitarea obiectivelor de patrimoniu şi a elementelor reprezentative ale culturii româneşti,
- Organizarea de evenimente tematice în vederea includerii Cetăţii Piatra Şoimului în circuite turistice locale, judeţene şi regionale;
- Protejarea identităţii culturale a oraşului Aleşd, a regiunii Nord Vest şi a României,
- Educarea tinerilor în spiritul dezvoltării bagajului cultural şi ocrotirii patrimoniului naţional;
- Dezvoltarea economică durabilă a oraşului şi a regiunii;
- Asigurarea unui ambient adecvat organizării de manifestări culturale şi sportive
Cetatea Piatra Șoimului, situată în satul Peștiș, ce aparține de orașul Aleșd, este cunoscută și sub denumirea de Cetatea Sinteu. Prima mențiune documentară datează din anul 1306. Potrivit unor surse istorice, lucrările de construcție ale cetății au început în 1242, la scurt timp după invazia mongolo-tătară din 1241-1242, care a devastat așezările din Transilvania; cetatea a fost finalizată în 1276. Conform tradiției, inițiatorul acestui proiect arhitectural a fost un nobil maghiar, judele regelui Béla IV, Geregye Pal (Paul), parte a unei familii nobiliare care a furnizat servicii coroanei maghiare pe parcursul invaziei tătărești.
Cetatea își derivă numele de la stânca înaltă pe care se află, având o altitudine de 500 de metri, loc care era considerat accesibil doar șoimilor.
Rolul principal al cetății era acela de a fi un centru nobiliar pentru regiunea cunoscută sub numele de Țara Bistrei, teritoriu ce cuprinde părți din județul Bihor (în nord și vest) și județul Sălaj (în partea de sus și sud-vest). De-a lungul timpului, domeniul Cetății Piatra Șoimului s-a extins, având control asupra mai multor așezări, uneori prin anexare forțată; în 1406, domeniul cuprindea 47 de sate, extinzându-se până la Huedin.
Nu am inteles ce este „continuizare”