Cetatea Apoulon de la Piatra Craivii, ultimul refugiu al regelui Decebal din calea romanilor
Pe locul numit astăzi Piatra Craivii din satul Craiva, comuna Cricău, județul Alba, Munții Trascăului, se găsesc vestigiile unei cetăți și ale unei așezări a dacilor din secolele II î.C. – I d.C. (incintă de piatră și sanctuare).
Cetate dacica (sec. II i.e.n.- I e.n.) pe platou si pe cca 2400 m² de terase artificiale montane (incinta poligonala, murus dacicus, sanctuar, masive urme de locuire)-anticul Apulon, centrul tribului dacic al apulilor, amintit in „Geografia” lui Ptolemeu (c. 90-c. 168), pe vatra de cultura neolitica. Ulterior se foloseste forma Apulum pentru replica romana a fortificatiei mutata la malul Muresului, in vecinatatea mai vechiului castru al Legiunii a XIII-a Gemina (v. Alba Iulia); Cetate regala (Castrum Kechkes – Cetatea caprei, cca 1250; refacuta in 1467-1469, este mentionata pentru ultima oara in 1667, data unui masacru al ostilor turco-tatare).
Potrivit arheologilor români, sanctuarul de la Piatra Craivii a avut în anichitate o formă rectangulară şi acoperiş din ţiglă, de inspiraţie greco-română. Sanctuarul a fost descoperit în perioada comunistă, în anii ‘60. Tot la Piatra Craivi au mai fost identificate şi o locuinţa din perioada clasică a civilizaţiei dacice, dar şi o serie de obiecte, de la ceramică obişnuită la produse de lux precum sticlă şi vase de bronz din lumea greco-română, mărgele de factură elenistică.
„Înfrânt la Sarmizegetusa după o rezistenţă îndelungată, Decebal s-ar fi retras la Piatra Craivii. Aici era una dintre cele mai puternice fortăreţe dacice, construită într-un stil unic, de meşteri greci veniţi special pentru asta la regele Decebal. Construcţia specială a cetăţii, poziţia aproape inaccesibilă în vârful unui munte abrupt, de stanca, făceau din Piatră Craivii un adăpost de necucerit. Însă românii aveau deja o lungă experienţă în războaiele dacice. Au asediat fortăreaţa luni întregi. Au incendiat-o şi au tăiat toate sursele de apă şi hrană. Până când dacii au cedat, iar Decebal s-a hotărât să fugă din calea soldaţilor români” explică Dorin Ţimonea într-un articol publicat în adevarul.ro
Sfârşitul Apoulon-ului dacic se confundă cu însăşi istoria statului dac, condus de Decebal. În înaintarea lor, romanii au incendiat, distrus şi transformat în ruine toate aşezările şi cetăţilor dacice. Asemenea distrugeri a suferit şi Piatra Craivii. De abia în epoca medievală, în cu totul alte condiţii, stânca de la Piatra Craivii va deveni locul unui castru feudal, reluându-se astfel noi forme de viaţă materială.
