Ilie Bolojan preia conducerea PNL: Angajamente realiste, reforme și apel la unitate
Ilie Bolojan, recent ales președinte interimar al PNL, a anunțat schimbări majore în partid, în urma rezultatelor slabe din primul tur al alegerilor prezidențiale. Bolojan a acceptat să preia conducerea, alături de o echipă formată din lideri precum Emil Boc, Adrian Veștea, Ciprian Ciucu, Dan Motreanu și Valeriu Iftime, reprezentând diverse regiuni ale țării.
Noul lider al formațiunii politice a subliniat angajamentul PNL pentru o direcție pro-europeană și politici de centru-dreapta, axate pe eficientizarea statului, reducerea risipei, descentralizare și susținerea comunităților locale. Totodată, a declarat că partidul va face doar angajamente realiste, fără promisiuni fără acoperire, și va continua să sprijine statul de drept și un sistem de justiție independent.
În ceea ce privește alegerile prezidențiale, Bolojan a anunțat că PNL va susține, fără negocieri, candidatura Elenei Lasconi în turul al doilea, considerată varianta pro-europeană. De asemenea, miniștrii PNL vor asigura funcționarea guvernului până în luna decembrie, pentru a evita instabilitatea politică.
Ilie Bolojan face un apel către alegătorii care cred în valorile liberale, promițând că PNL va respecta votul lor și va susține o Românie modernă și prosperă.
Apuseni Info: Domnule Bolojan, care este noua direcție a PNL cu dumneavoastră la conducere?
Ilie Bolojan: În perioada următoare vom prezenta politicile publice pe care PNL, dacă va primi votul românilor, le va susține din Parlamentul României.
Eficiența statului pentru a reduce risipa, politici publice care să permită dezvoltarea comunităților locale prin descentralizare, prin programe de susținere pentru aleșii locali pentru că țara nu se schimbă doar din București, ci din fiecare localitate, politici care să susțină statul de drept, un sistem de justiție independent și politici care țin de echitate, de meritocrație, de reguli care să genereze comportamente corecte în societate. Am luat decizia ca miniștrii PNL să asigure funcționarea guvernului, să pregătească atât cele două runde de alegeri și predarea guvernării, pentru că, așa cum știți, din luna decembrie vom avea un alt guvern. Ieșirea de la guvernare doar într-un scop electoral în această situație de final de ciclu electoral n-ar face decât să creeze instabilitate,
Împreună cu colegii mei vom face tot ceea ce este posibil pentru ca în anii următori politicile de centru dreapta să fie susținute din Parlamentul României. Cei care au încredere în noi trebuie să știe că votul pentru PNL înseamnă votul pentru o Românie modernă, pentru o Românie prosperă și-i chem pe toți românii care au încredere în valorile liberale să fie alături de noi. Eu cel puțin și colegii mei vom face tot ceea ce este posibil să nu ne batem joc de votul românilor.
Un stat eficient care nu rispeste banii cetățenilor
Apuseni Info: Domnule Bolojan, ați afirmat ca România are nevoie de un stat eficient care nu risipește banii. Explicați această viziune.
Ilie Bolojan: Suntem un stat care consumă mai mult decât produce, cauza principală fiind faptul că funcționarea acestuia ne costă foarte mult față de calitatea serviciilor pe care le oferă.
Indiferent cine va fi la guvernare, trebuie să reducă cheltuielile statului, pentru că banii împrumutați de România, în loc să se ducă în investiții care să creeze dezvoltare, sunt risipiți.
România se îndatorează, însă investițiile mari care ar putea fi făcute nu se văd, și în felul acesta rămânem în urmă. Dacă la Consiliul Județean Bihor sau la Primăria Oradea am putut funcționa cu mai puțin personal și mult mai bine, am reorientat activitățile către cetățeni, acest lucru se poate face în multe instituții ale statului.
Mulți orădeni nu și-aduc aminte că în zona Sovata era un pod de pontoane, acum este un pod normal. La intrarea dinspre Cluj, în zona cartierului Dragoș Vodă, nu era podul Mareșal Prezan. Aceste lucrări sunt făcute din economiile de la buget. La Consiliul Județean funcționăm astăzi cu jumătate din angajații pe care îi aveam, iar banii astfel economisiți s-au dus în proiecte în tot județul.
La nivel de țară, putem să reducem numărul de instituții, să le comasăm, să reducem numărul de angajați, să le analizăm cheltuielile de funcționare și cred că în fiecare instituție din România se poate mai bine. Dar pentru asta trebuie analizat ce fac oamenii de acolo, ce fel de servicii oferă cetățenilor, care este calitatea acestora, în așa fel încât la final să rămână oamenii care își justifică într-adevăr salariile, iar serviciile publice să se îmbunătățească.
Se pot face economii de miliarde de euro în fiecare an și sunt convins că doar din aceste economii am putea vedea mari lucrări de infrastructură finalizate mult mai repede,
Marile proiecte sunt o condiție de dezvoltare a județului Bihor
Apuseni Info: Ați vorbit despre sprijinul pe care îl veți da autorităților locale din Bihor, în speță primăriilor. În ce va consta acest sprijin?
Ilie Bolojan: Avem multe proiecte în derulare, dar o parte dintre ele, cum sunt rețelele de apă și de canalizare în zona rurală, au mari întârzieri. Unele lucrări sunt începute de ani de zile, avem proiecte care ar putea să înceapă mult mai repede, dar nu se întâmplă. Asta pentru că, în afară de chestiunile legate de constructori, o problemă mare sunt avizele, autorizările, acordurile altor instituții, deblocarea plăților și așa mai departe.
Un alt proiect important sunt magistralele de gaz, pentru că sunt culoare de dezvoltare. Proiectele Transgaz, care sunt deja realizate, și prevăd extinderea rețelelor către marginile județului trebuie susținute, în așa fel încât în anii următori oamenii din zonele mai îndepărtate ale județului să aibă acces la rețeaua de gaz. Orice facilitate, rețelele de gaz, apă sau canalizare, înseamnă condiții mai bune de viață pentru oameni și condiții de dezvoltare în aceste zone.
Rolul unui parlamentar nu este doar să stea în bancă și să voteze o lege mai bună sau mai proastă așa cum îi indică liderul de grup. Noi ne propunem să fim un partener pentru autoritățile din Bihor, urmărind deblocarea avizelor, intervenind la ministere, organizând întâlniri cu responsabilii din zona tehnică, luptându-ne pentru obținerea de avize, autorizații și acorduri pentru oamenii și companiile din județul Bihor, în așa fel încât proiectele care astăzi sunt mult întârziate, să fie susținute în anii următori.
Echipa PNL care a lucrat împreună cu Primăria Oradea, Consiliul Județean Bihor și cu multe primării la aceste proiecte, va fi cea care le va susține cel mai bine din București. Nu cred că ne putem imagina că cei care le-au criticat încă de la propunerea lor se vor zbate ca ele să fie finalizate. Eventual se pun în poză cu ele doar la finalizarea proiectelor, dar din păcate nu au dat un sprijin pentru acestea.
Apuseni Info: Județul Bihor s-a dezvoltat mult în timpul mandatelor dumneavoastră de primar si președinte al Consiliului Județean Bihor. Totuși, încă nu am reusit să legam Bihorul de România pe autostradă, iar drumul expres Arad – Oradea zace în sertarele Ministerului Transporturilor. Ce veți face din București pentru ca aceste două mari proiecte să fie finalizate?
Ilie Bolojan: În acești ani s-au realizat multe lucrări de infrastructură în Oradea, iar orădenii și bihorenii își aduc aminte că nu aveam șoseaua de centură, nu aveam parcurile industriale, de exemplu, și nu aveam atâtea locuri de muncă. Am învățat în acești ani că investițiile private întotdeauna urmează infrastructura publică și că o zonă care este conectată la rețeaua europeană de autostrăzi este o zonă care se dezvoltă.
Sunt două proiecte mari care funcționează ca o coloană vertebrală a dezvoltării economice a județului Bihor. Unul este mult întârziat, de 20 de ani bate pasul pe loc Autostrada Transilvania, care are nevoie de sprijin pentru a fi deblocate lucrările pe cei 60 de kilometri din județul Bihor.
De asemenea, este nevoie de sustinerea finanțării pentru ca drumul expres Arad-Oradea, un alt proiect vital, să poată fi început, iar licitațiile să nu fie tărăgănate și să ajungem în situația Autostrăzii Transilvania.
Angajamentul nostru față de bihoreni este că ne vom bate pentru aceste proiecte, în așa fel încât în anii următori să le vedem realizate. Pentru că nu vor fi doar niște drumuri pe care oamenii pot să circule mai repede și mai sigur, ci vor fi factori de dezvoltare pentru toate zonele județului Bihor, Autostrada Transilvania pentru zona de nord și pentru municipiul Oradea, iar drumul expres Arad-Oradea pentru sud-vestul județului Bihor.
Simplificarea si reducerea birocrației scad costurile pentru oameni și companii
Apuseni Info: Statul român are o mare problemă cu birocrația. Ai nevoie de multe semnături si avize pentru a iniția un proiect sau pentru a dezvolta o afacere si e clar că acest lucru descurajează investitorii. Ce ar trebui făcut pentru a îmbunătăți relația statului cu cetățenii?
Ilie Bolojan: Guvernele nu dezvoltă o țară. Oamenii și companiile dezvoltă o țară sau o comunitate, dar guvernele creează condiții pentru această dezvoltare. O condiție importantă este să nu-i încurci pe oameni, să nu le întârzii afacerile, să nu le blochezi și să nu le generezi costuri inutile. Din păcate, dacă România a rămas în urmă în acești ani, este pentru că am avut prea multe reglementări, o birocrație mare și pentru că am avut multe blocaje. O bună parte a legislației care înseamnă reglementări nu sunt propuse de către oamenii politici, ci de către cei din instituțiile de reglementare, iar politicienii fie le aprobă fără să vadă capcanele din aceste reglementări, fie au niște interese ca lucrurile să fie complicate.
Pentru că dacă un sistem funcționează bine, cei din interiorul lui și cei care îi numesc nu mai contează. Însă acolo unde sunt blocaje sau probleme, trebuie să cauți un „prieten” ca să-ți rezolvi situația și s-ar putea să te coste acest lucru. Eu cred că multe dintre aceste reglementări trebuie eliminate, unele trebuie reanalizate.
Gândiți-vă că la multe instituții sunt atât de complicate reglementările, încât trebuie să lucrezi cu firmele lor „de casă” ca să-ți poți depune dosarul. Toți cei care lucrăm, de la autorități publice, până la companii private, știm ce greu este să obții avize de la autoritatea aeronautică, din zona de electricitate, de la CFR și de la alte autorități. Asta înseamnă întârzieri, costuri mari și blocaje.
Fiecare instituție de reglementare trebuie să fie analizată dacă își justifică existența, iar dacă nu, trebuie desființată. Reglementările trebuie simplificate, trebuie încurajată digitalizarea, în așa fel încât contactul cu statul să fie cât mai rapid și facil, și, sigur, e nevoie să limităm abuzurile care se fac în acest domeniu.
Dacă în județul Bihor, atunci când eram prefect, am reușit să facem ca serviciile de înmatriculări, de pașapoarte, de caziere, de certificate fiscale, să funcționeze bine, iar acest sistem a fost extins la nivel de țară, eu cred că și în domeniul reglementărilor pot fi făcute foarte multe lucruri pentru ca firmele și oamenii să aibă costuri mai reduse de conformare, să nu piardă timp și bani. Iar talentul și energia oamenilor din România să fie lăsate să crească și să genereze valoare adăugată pentru ei și pentru economie.
Exporturile creează noi locuri de muncă
Apuseni Info: Veniturile bihorenilor, dar și ale românilor în general, sunt mici. Cum vedeți posibilă creșterea acestora?
Ilie Bolojan: Economia României a crescut în acești ani, dar am ajuns într-o situație în care veniturile s-au plafonat ușor, iar creșterile salariale să fie mâncate, practic, de inflație. Pentru a ieși din capcana veniturilor medii, trebuie să vedem ce au făcut alte țări și să luăm măsuri care să încurajeze dezvoltarea economică, în așa fel încât aceasta să se reflecte în câștigurile românilor, inclusiv în județul Bihor. Nu ne putem gândi că acest județ va merge bine, dacă țara nu va merge bine economic.
Un domeniu în care trebuie să insistăm și unde putem să creștem valoarea economică și câștigurile, este cel al agriculturii, al produselor traditionale. Vin perioade de secetă și noi, în județul Bihor, din vreo 400.000 de hectare de teren agricol, avem doar aproximativ 3.000 irigate, este foarte puțin. În anii următori, dacă nu vom pune în funcție acumulările de pe râuri, dacă nu vom curăța canalele, dacă nu vom finanța sisteme mari de irigații la care fermierii să se poată racorda, e greu de presupus că în perioada de secetă ne vom putea crește producția.
Prin susținerea procesării, ambalării și depozitării, vom avea mai multe produse românești pe rafturile magazinelor
E nevoie să încurajăm procesarea produselor agricole, ambalarea și depozitarea lor, în așa fel încât produsele micilor fermieri să poată ajunge pe rafturile supermarketurilor. Altfel, le vând doar în piețe, în condiții improvizate. E nevoie să susținem produsele tradiționale și micile gospodării din zonele montane, pentru că nu toți pot face agricultură, în așa fel încât să dezvoltăm turismul de tip montan.
Baza dezvoltării economice este orientarea spre export. Toate țările care s-au dezvoltat cu viteze mari au devenit baze de producție internă pentru regiunile limitrofe. Asta trebuie să facem și noi. Dacă în Oradea au apărut 25.000 de locuri de muncă în ultimii 15 ani, este pentru că firmele care au venit aici, dar și cele locale care trăiesc pe lângă ele, își exportă cea mai mare parte a producției. Aceste companii trebuie încurajate. De exemplu, Polonia s-a dezvoltat cu viteză mult mai mare, pentru că au făcut o prioritate din această direcție. Dacă ei au putut să subvenționeze transportul produselor spre export, înseamnă că și noi putem să facem această chestiune.
Inovarea și profesioniștii ne fac economia mai competitivă
E nevoie să încurajăm munca. Ideea asta că ne va fi foarte bine, dar nimeni nu va munci în plus este falsă și trebuie să o spunem cât se poate de clar. Ce înseamnă munca? Înseamnă că trebuie să încurajăm inovarea, creșterea productivității, trebuie să susținem ca mai mulți oameni să intre în piața muncii. În felul acesta, vor fi mai mulți angajați care lucrează în anumite domenii de vârf, vom avea câștiguri mai mari, valori adăugate mai mari și, evident, salarii mai mari. Iar ajutoarele sociale trebuie să fie date doar celor în nevoie și doar acolo unde nu sunt locuri de muncă.
De la nivelul nostru, în acești ani, am încercat să susținem inovarea și creșterea productivității prin Parcul Științific și Tehnologic, prin campusul pentru învățământul dual și parteneriatul cu Universitatea din Oradea. Aceste inițiative trebuie să fie extinse, astfel încât să avem produse cu o tehnologie mai avansată și bunuri finite livrate din România. Firmele vor avea câștiguri mai mari și vor putea oferi salarii mai bune.
CMF: 11240002
Motto:
„Un popor care votează corupți, impostori, hoți și trădători, nu este victimă, este complice.”
(George Orwell)
La 34 de ani de la revolutie si de la căderea comunismului, România este un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Pentru a face progrese România are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme:
-reforma constitutională si consolidarea statului de drept;
-reforma administrativ-teritorială care să permită descentralizarea si autonomia locală;
-reforma morală, prin educatie care să promoveze meritocratia in functii publice.
Pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire solidă si nu de figuranti, precum cei care au condus România in ultimii 30 de ani .
O bună ocazie pentru reforme ar fi fost chiar in ciclul electoral actual din perioada 2020-2024, dar din păcate nu s-a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (eurortegiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Incă dinanii trecuti liberalul Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, a venit cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
De asemenea a fost depus la parlament un proiect de LEGE initiat de Vlad Benga din partea USR, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
Proiectul a ajuns si la senat in timp ce presedintele senatului era Nicolae Ciucă dar acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
De aceea, proiectul de lege propus de Vlad Benga, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, ar trebui promovat de viitorul parlament măcar acum când a ajuns cutitul la os din cauza crizelor suprapuse.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)