Jumătate din digurile din România, ori nu au autorizație de funcționare, ori această autorizație a expirat, potrivit unui raport al Curții de Conturi!

România, cu o rețea hidrografică bogată și cu un potențial semnificativ de energie hidroelectrică, se confruntă cu o realitate complexă în ceea ce privește situația barajelor. Deși aceste construcții au contribuit la dezvoltarea economică și industrială a țării, o moștenire a trecutului, lipsa investițiilor și factorii climatici schimbători au dus la o serie de provocări.

O problemă majoră o reprezintă lipsa de modernizare a barajelor vechi, construite în perioada comunistă. Multe dintre ele funcționează cu autorizații expirate sau fără autorizație, prezentând riscuri de siguranță semnificative. Îmbătrânirea infrastructurii, lipsa întreținerii corespunzătoare și vulnerabilitatea la fenomene meteorologice extreme pun în pericol atât stabilitatea construcțiilor, cât și viața populației din zonele adiacente.

Situația barajelor din România este îngrijorătoare. Din cele 2.013 baraje din țară, peste jumătate funcționează fără autorizație sau cu autorizație expirată, punând în pericol siguranța populației și a infrastructurii.

Mai mult, doar o mică parte din unitățile administrativ-teritoriale au actualizat planurile urbanistice generale pentru a include hărțile de risc la inundații, limitând astfel capacitatea de prevenire a dezastrelor.

Curtea de Conturi avertizează că România a cheltuit peste 8 miliarde de lei în perioada 2014-2021 pentru a repara pagubele produse de inundații, în loc să investească în prevenție. De asemenea, jumătate din digurile din țară nu au autorizație de funcționare sau au perioada de funcționare expirată.

Pentru a preveni inundațiile și a limita pagubele, Curtea de Conturi recomandă:

• Actualizarea legislației în domeniul apărării împotriva inundațiilor.
• Intensificarea acțiunilor de prevenție și pregătire a autorităților și a populației.
• Asigurarea de resurse financiare adecvate pentru investiții în sisteme de apărare împotriva inundațiilor.

Aceste măsuri sunt esențiale pentru a proteja populația și infrastructura României de dezastrele naturale și pentru a preveni pierderi economice semnificative.