Primarii, nemulțumiți de reducerile din administrația locală: Valentin Dorel Pojar: „Se taie de la bază, nu de la centru”
Nemulțumirile primarilor din mediul rural față de măsurile de reducere a cheltuielilor din administrația publică locală au fost exprimate public în ultimele săptămâni și de Valentin Dorel Pojar, primarul comunei Jucu, invitat în cadrul emisiunii Horia Nasra Show.
Edilul a atras atenția asupra faptului că reformele anunțate vizează în principal administrația locală, în timp ce nivelul central rămâne neafectat, deși presiunea bugetară este pusă tocmai pe comunitățile locale.
Valentin Dorel Pojar a explicat că, în cadrul discuțiilor dintre primari, a fost ridicată problema unei poziții publice mai ferme a administrațiilor locale: „S-a spus foarte clar: dacă nu suntem uniți, nu o să fim băgați în seamă. Noi, primarii, am întrebat inclusiv reprezentantul ACOR la nivel național de ce nu ieșim public, la presă, să spunem lucrurilor pe nume”, a declarat acesta.
Date concrete: cine administrează România rurală
Primarul comunei Jucu a prezentat și date concrete, menite să contrazică ideea că administrația publică locală ar fi supradimensionată:
- aproximativ 63.000 de angajați lucrează în administrația publică locală a comunelor din România;
- aceste administrații gestionează 87,3% din teritoriul țării;
- cheltuielile totale ale administrației publice rurale reprezintă doar 1,63% din PIB.
„Noi, ca administrații locale ale comunelor, gestionăm cea mai mare parte din România, cu o pondere extrem de mică din PIB. Nu mi se pare deloc corect ca reforma să înceapă prin tăieri de personal la acest nivel”, a subliniat edilul.
Context național: unde se află administrația locală în arhitectura statului
La nivel național, România are peste 2.860 de unități administrativ-teritoriale, dintre care aproximativ 2.680 sunt comune, restul fiind orașe, municipii și consilii județene. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și de Ministerul Dezvoltării, administrația publică locală din mediul rural reprezintă cea mai extinsă rețea administrativă a statului român, atât ca teritoriu gestionat, cât și ca relație directă cu populația.
În ceea ce privește cheltuielile publice:
- cheltuielile totale ale administrației publice din România reprezintă aproximativ 36–38% din PIB;
- din acest procent, administrația publică locală rurală consumă doar circa 1,6–1,7% din PIB, așa cum a menționat și primarul din Jucu;
- cheltuielile cu salariile din administrația centrală (ministere, agenții guvernamentale, structuri deconcentrate) sunt de câteva ori mai mari decât cele ale comunelor, raportat la numărul de angajați.
Apel către Guvern și decidenții politici
Valentin Dorel Pojar a făcut un apel direct către prim-ministru, administrația centrală și partidele politice, cerând ca deciziile de reformă să fie analizate cu responsabilitate și echilibru: „Administrațiile locale sunt talpa și rădăcinile unui copac. Așa suntem noi pentru țara noastră. Dacă tai din rădăcină, nația română se va spulbera”, a afirmat primarul, folosind o metaforă sugestivă pentru rolul comunităților locale.
Nu doar salariile sunt în joc
Edilul a mai precizat că discuția nu se reduce la salariile primarilor sau ale viceprimarilor, ci la întreaga funcționare a administrației locale: „Aici nu vorbim doar despre salariul primarului sau al viceprimarului. Vorbim despre tot ce înseamnă funcționarea unei primării: servicii publice, utilități, investiții, sprijin pentru cetățeni”, a concluzionat Valentin Dorel Pojar.
Dezechilibrul dintre centru și local
Un aspect frecvent semnalat de administrațiile locale este faptul că deciziile de austeritate sau reformă pornesc aproape exclusiv de jos în sus, deși:
- comunele asigură servicii esențiale (evidența populației, urbanism, asistență socială, infrastructură locală);
- administrația locală este prima care resimte presiunea reducerilor bugetare;
- multe primării funcționează deja cu scheme minime de personal, în special în zonele rurale.
În paralel, administrația centrală a cunoscut în ultimii ani:
- o creștere a numărului de agenții și autorități,
- suprapuneri de competențe,
- cheltuieli administrative ridicate, mai greu de cuantificat la nivelul cetățeanului.
Un alt element tehnic relevant este că majoritatea proiectelor europene de infrastructură mică și medie (drumuri comunale, rețele de apă și canalizare, școli, dispensare) sunt implementate de primării, nu de structurile centrale. Reducerea capacității administrative la nivel local înseamnă, implicit, o absorbție mai slabă a fondurilor europene, exact în zonele unde statul are cea mai mare nevoie de dezvoltare.
