Programul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, un manifest revoluționar al echității sociale în Transilvania secolului XVIII

Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan, izbucnită în 1784 în Munții Apuseni, nu a fost doar o explozie a nemulțumirii țăranilor transilvăneni, ci și un act de conștiință socială și națională. La doar câteva zile după declanșarea revoltei, Horea a transmis un ultimatum către nobilii comitatului Hunedoara, prin care a formulat, într-un limbaj ferm și curajos, revendicările și idealurile răsculaților. Aceste revendicări, reunite sub forma unui adevărat program, s-au dovedit a fi extrem de progresiste pentru acea epocă.

Cele cinci puncte din programul lui Horea

1. Jurământul sub cruce: „Ca nobilul comitat dimpreună cu toţi posesorii şi cu toată seminţia lor să pună jurământul sub cruce!”
   Această cerință simboliza ideea de egalitate în fața legii și a divinității – o egalitate între clasele privilegiate și cele asuprite.
2. Desființarea nobilimii ca stare privilegiată: „Nobilime (nemeşime) să nu mai fie, ci fiecare nobil, dacă va putea să capete vreo slujbă împărătească, să trăiască din aceea.”
   Se cerea abolirea privilegiilor feudale și transformarea nobililor în funcționari care trăiesc din muncă, nu din exploatare.
3. Exproprierea moșiilor nobiliare: „Stăpânii nobili să părăsească odată pentru totdeauna moşiile nobilitare.”
   Răsculații propuneau în mod radical redistribuirea terenurilor și înlăturarea structurii feudale de proprietate.
4. Egalitatea fiscală: „Că dânşii (nobilii) încă să plătească dările întocmai ca poporul contribuabil plebeu.”
   Se cerea eliminarea scutirilor de taxe pentru nobilime, o revendicare ce anticipa reformele moderne privind echitatea fiscală.
5. Redistribuirea pământurilor nemeșești: „Pământurile nemeşeşti să se împărţească între poporul plebeu, în înţelesul poruncii ce o va da Maiestatea Sa Împăratul.”
   Această propunere echivala cu o reformă agrară profundă, menită să redea dreptul la pământ celor care îl muncesc.

De la revendicări sociale la aspirații naționale

Inițial, răscoala a avut un caracter social, punând accent pe desființarea iobăgiei și pe instaurarea unei forme de justiție economică și socială. Cu toate acestea, pentru că majoritatea nobilimii era de origine maghiară, iar iobagii – români, conflictul s-a nuanțat și într-o direcție națională. Astfel, răscoala a devenit și o expresie a dorinței de emancipare națională a românilor transilvăneni, excluși de la orice formă de reprezentare politică și lipsiți de drepturi.