Rămân Maramureșul și Crișana fără reședințe? Ce rol vor avea Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Zalău și Bistrița Năsăud, după reorganizarea administrativă, sub tutela Clujului?

8 februarie 2025 Gabriel R.

În ultimele săptămâni, partidele componente ale coaliției de guvernare, PSD și PNL, dar în speciali PSD au anunțat că se pregătește o amplă reformă administrativă care va transforma radical organizarea teritorială a țării. Scopul acestei reforme este eficientizarea administrației publice, reducerea cheltuielilor și creșterea nivelului de trai prin concentrarea resurselor în localități mai mari.

Reforma prevede desființarea unităților administrative mici și reorganizarea acestora în entități mai puternice, capabile să atragă fonduri europene și să asigure servicii publice de calitate. Printre principalele schimbări se numără:

Reducerea numărului de primării, consilii locale și funcționari publici. Prin comasarea unităților administrative, multe posturi din administrația publică vor fi desființate sau integrate în noile structuri.
Acces mai bun la investiții și fonduri europene. Regiunile mai mari și mai bine organizate vor avea mai multe șanse să atragă investiții în infrastructură, educație și sănătate.

Rămân Maramureșul și Crișana fără reședințe?

Unul dintre cele mai controversate aspecte ale reformei este reorganizarea administrativă a regiunilor istorice Maramureș și Crișana. În cadrul noii structuri teritoriale, aceste zone ar putea rămâne fără propriile reședințe administrative, fiind plasate sub tutela Clujului.

Astfel, orașe importante precum Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Zalău și Bistrița-Năsăud ar putea pierde statutul de centre administrative, devenind simple poli economici și culturali. Această schimbare ar putea afecta atât economia locală, cât și autonomia decizională a acestor regiuni.

Autoritățile locale și cetățenii se tem că o astfel de centralizare ar putea duce la marginalizarea județelor mici și la o scădere a investițiilor directe în infrastructura locală. Pe de altă parte, susținătorii reformei argumentează că o administrație concentrată în Cluj ar putea aduce mai multă coerență și eficiență în gestionarea fondurilor și a proiectelor regionale.

În plus, puternicii lideri politici locali, precum Radu Moldovan (Bistrița-Năsăud) și Gabriel Zetea (Maramureș), vor trebui să accepte subordonarea regiunilor lor față de Cluj, ceea ce ar putea diminua influența PSD în aceste zone.

Într-un nou cadru administrativ, în care Cluj și Bihor – județe cu administrații liberale puternice – vor domina, PNL ar putea acapara întreaga regiune a Ardealului. Această reformă ar putea transforma echilibrul politic regional, slăbind județele mai mici și centralizând puterea în favoarea liderilor PNL din marile centre urbane.