Reorganizarea administrativ-teritorială, în atenția lui Nicușor Dan. Oradea și Baia Mare nu vor mai fi reședințe de județ?
Reorganizarea administrativ-teritorială a României a revenit în atenția publică și a decidenților politici. Printre scenariile vehiculate se numără reducerea numărului de județe și pierderea statutului de reședință de județ pentru orașe precum Oradea, Baia Mare, Zalău, Satu Mare sau Bistrița-Năsăud.
Nicușor Dan, actualul ministru al Dezvoltării și unul dintre principalii promotori ai reformei administrative, a declarat că o astfel de reorganizare nu poate avea loc mai devreme de 2028, din respect pentru mandatele actuale ale aleșilor locali.
„Sunt mai multe paliere de discuţie aici. O reorganizare adevărată administrativ-teritorială nu se poate face mai devreme de 2028, pentru că sunt primarii, consilieri locali care au câştigat alegerile, cu un mandat din partea cetăţenilor, pentru patru ani, şi trebuie să respectăm lucrul ăsta. După aceea, da, este necesar ca până în 2027 să reflectăm la chestiunea asta”, a afirmat Nicuşor Dan.
Declarațiile vin în contextul în care Președintele României a transmis că reorganizarea va fi analizată până în 2027, însă nu va putea fi pusă în aplicare mai devreme de alegerile locale din 2028.
Limitări pentru UAT-uri și restructurări administrative
Reorganizarea nu vizează doar conturul județelor, ci și diminuarea cheltuielilor administrațiilor locale. Nicușor Dan a vorbit despre măsuri de raționalizare a personalului și eficientizare a activității autorităților publice.
„Pe de altă parte, ceea ce se poate întâmpla în perioada următoare, următoarea jumătate a lui 2025, început de 2026, este să discutăm de nişte limitări în ceea ce priveşte activitatea concretă a UAT-urilor şi a consiliilor judeţene. De exemplu, un număr maxim de angajaţi raportat la numărul de locuitori, tipul acesta de restructurare este în discuţie”, a mai spus Nicuşor Dan.
Un proiect depus în octombrie 2024 propunea reducerea numărului de județe la doar opt, iar orașele care vor rămâne cu statut de municipiu să aibă cel puțin 20.000 de locuitori.
Cluj-Napoca, viitoarea capitală regională?
În una dintre variantele discutate, Cluj-Napoca ar urma să devină capitala județului Nord-Vest, absorbind atribuțiile și resursele județelor vecine. Astfel, Oradea, Baia Mare, Zalău, Satu Mare și Bistrița-Năsăud ar pierde statutul de reședință de județ. Această variantă ridică semne de întrebare în rândul cetățenilor și autorităților locale, care se tem că o centralizare excesivă ar putea duce la marginalizarea comunităților mici și la diminuarea investițiilor directe în infrastructura locală.
Pe de altă parte, susținătorii reformei argumentează că o administrație regională, concentrată într-un centru puternic precum Clujul, ar putea crește coerența decizională și eficiența gestionării fondurilor europene și naționale.
Impact politic: slăbirea influenței PSD în nord-vest?
Într-un nou cadru administrativ, în care Cluj și Bihor, județe dominate de PNL, ar avea un rol central, se anticipează o concentrare a puterii politice în favoarea liberalilor. Lideri locali puternici din PSD, precum Radu Moldovan (Bistrița-Năsăud) și Gabriel Zetea (Maramureș), ar putea fi forțați să accepte subordonarea regiunilor lor față de Cluj, ceea ce ar reduce semnificativ influența politică a PSD în zona Ardealului.
Această reformă administrativă, dacă va fi implementată, are potențialul de a reconfigura echilibrul politic regional și de a schimba modul în care sunt alocate resursele și investițiile publice în Român
