Se naște „Banatul Mare” în urma reorganizării administrative? Cine va conduce regiunea? Timiș sau Arad?

Propunerea de reorganizare teritorială a fostului deputat USR Tudor Benga aduce în discuție un proiect ambițios: unirea județelor Timiș, Arad și Caraș-Severin sub o singură regiune – Banat, cu peste 1,3 milioane de locuitori. Deși la prima vedere această schimbare ar putea aduce o administrație mai eficientă și unirea unor județe cu o cultură comună, realitatea din teren arată altfel. Rivalitatea istorică dintre Arad și Timișoara, precum și poziția fragilă a Caraș-Severinului, ridică mari semne de întrebare despre viitorul acestei regiuni.

„Harta aceasta cu 12 județe este propunerea mea de reorganizare teritorială a României. Este de altfel singurul proiect de lege pe subiect depus și dezbătut legislativ în România în mai bine de un deceniu. USR-ul a depus la rândul său un proiect de lege în toamna anului trecut, însă l-a retras din circuitul legislativ imediat ce s-a terminat campania electorală, motiv pentru care nivi nu a mai ajuns la vreo dezbatere sau vot în plenul nici uneia din camerele Parlamentului” își explica proiectul legislativ, deputatul Tudor Benga.

Cum ar putea arăta cele 12 județe ale României: 

– Judeţul Crişana Maramureş include fostele judeţe Satu Mare, Maramureş şi Bihor;
– Judeţul Transilvania Nord Vest include fostele judeţe Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Mureş;
– Judeţul Transilvania Sud Vest include fostele judeţe Alba, Himedoara şi Sibiu;
– Judeţul Transilvania Sud Est include fostele judeţe Braşov, Covasna şi Harghita;
– Judeţul Banat include fostele judeţe Arad, Timiş şi Caraş Severin;
– Judeţul Bucovina Moldova Nord include fostele judeţe Suceava şi Botoşani;
– Judeţul Moldova Centru include fostele judeţe Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău;
– Judeţul Dunăre Carpaţi Curbură include fostele judeţe Vrancea, Buzău, Brăila şi Galaţi;
– Judeţul Oltenia include fostele judeţe Vâlcea, Goij, Mehedinţi, Dolj şi Olt;
– Judeţul Muntenia Nord include fostele judeţe Argeş, Dâmboviţa şi Prahova;
– Judeţul Muntenia Sud include fostele judeţe Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi Giurgiu, Teleorman, precum şi Municipiul Bucureşti;
– Judeţul Dobrogea include fostele judeţe Constanţa şi Tulcea

Există Argumentele pro reorganizare? Da!

În primul rând, reducerea birocrației – un număr mai mic de unități administrativ-teritoriale ar simplifica procesul decizional, apoi economie la bugetul public – ar putea fi reduse cheltuielile cu administrația locală prin consolidarea structurilor existente și nu în ultimul rând acces mai rapid la fonduri europene – regiunile mai mari ar avea capacitatea de a accesa și gestiona mai eficient fondurile europene pentru dezvoltare.

Totuși, un astfel de proiect ridică și numeroase semne de întrebare. Orașele care nu ar fi desemnate centre regionale ar putea pierde influență și resurse financiare. De asemenea, regiuni precum Ținutul Secuiesc se tem de o diminuare a autonomiei culturale și administrative.

UDMR, în special, s-a opus unor astfel de inițiative, argumentând că acestea ar putea afecta comunitățile maghiare din Transilvania. Alte partide și lideri locali consideră că procesul de tranziție ar putea genera haos administrativ și pierderi economice pe termen scurt.

Deși au existat mai multe inițiative legislative pentru reforma administrativă, niciuna nu a fost implementată până acum. Factorii politici, dar și reticența unor comunități, au blocat demersurile. Cu toate acestea, presiunea pentru modernizare și adaptare la cerințele Uniunii Europene ar putea forța o schimbare în următorii ani.

Rămâne de văzut dacă și cum va fi adoptată această reformă, precum și cum vor fi distribuite noile centre regionale în cadrul unei Românii restructurate administrativ.

Timiș vs. Arad – un conflict vechi, o competiție nouă

Încă din perioada Imperiului Austro-Ungar, Aradul a fost un important centru industrial, al doilea ca importanță în partea de est a imperiului, după Cluj. Cu fabrici, căi ferate și o economie puternică, Aradul se considera un oraș de prim rang. Însă, după 1989, dezvoltarea Timișoarei a fost explozivă, transformând-o în cel mai important centru economic din vestul României.

Astăzi, Timișoara este deja un centru regional, găzduind instituții administrative și economice importante, în timp ce Aradul, deși puternic industrializat, nu mai are același prestigiu. Mai mult, unii arădeni nici nu se consideră parte a Banatului, ci mai degrabă ai Crișanei, având legături istorice și culturale mai strânse cu această regiune.

Această tensiune istorică între „mândria arădeană” și „supremația timișoreană” ar putea complica stabilirea capitalei regiunii. Este de așteptat ca Timișoara să fie prima alegere, dar va accepta Aradul să joace un rol secundar?

Caraș-Severin – „victima sigură” a reorganizării

În această dispută dintre două orașe puternice, județul Caraș-Severin pare cel mai vulnerabil. Reșița, deși a fost odinioară un centru industrial de elită, a pierdut teren economic și demografic. Dezvoltarea Timișoarei și a Aradului a atras forța de muncă din acest județ, iar în lipsa unor investiții majore, Caraș-Severin riscă să fie un simplu „sat de vacanță” al noii regiuni, folosit mai mult pentru turism decât pentru dezvoltare economică.

Locuitorii județului ar putea resimți o lipsă de reprezentare și de influență în deciziile administrative, iar riscul de a deveni un „frate mai mic neglijat” este real.

Unde va fi reședința de regiune?

Deși Aradul ar putea cere statutul de capitală regională, Timișoara are toate avantajele – este cel mai mare oraș, are infrastructura necesară și este deja considerată un centru administrativ. Cel mai probabil, instituțiile regionale vor fi concentrate în Timișoara, în timp ce Aradul și Reșița vor trebui să accepte un rol secundar.

Întrebarea rămâne: Va putea noul „Banat” să funcționeze ca o regiune unită sau va fi marcat de conflicte și frustrări locale?

Deocamdată, propunerea lui Tudor Benga este doar o variantă teoretică, dar ridică o problemă importantă: România are nevoie de o reformă administrativă, însă aceasta trebuie să fie bine gândită și să țină cont de identitățile locale.

Găsiți AICI întregul proiect de lege inclusiv parcursul sau integral prin circuitul legislativ – click AICI !