Sora lui Decebal a fost luată prizonieră de romani: Traian i-a acordat o atenție specială!
Scena XXX de pe Columna lui Traian a provocat numeroase scenarii, artiștii ilustrându-l pe împăratul Traian şi pe doi dintre camarazii săi, asistând la urcarea unei tinere prizoniere dace pe o corabie de pe Dunăre.
Femeia dacă cu înfăţişarea unei prinţese ţinea la sân un prunc şi priveşte spre un grup de femei dace, rămase puțin în urmă, în timp ce Traian pare să îi acorde o atenţie deosebită. Episodul este bogat în semnificaţii, susţin istoricii, cei mai mulţi dintre aceștia „traducând” că scena înfăţişează capturarea surorii lui Decebal de către romani.
„Toți comentatorii au recunoscut în această scenă capturarea unei femei dace de un rang social înalt: o principesă, o preoteasă sau, deopotrivă, și una și alta. Ca zălog de o importanță excepțională, ea e tratată în alt chip decât tovarășele sale de care se desparte și care urmează să ia calea robiei de rând. Nu e păzită de soldați și însuși împăratul îi acordă o deosebită atenție. Nu e decât foarte normal să ne gândim la identitatea acesteia cu sora lui Decebal, care a fost capturată de către Laberius Maximus”, arăta istoricul Radu Vulpe.
Episodul capturării ar fi avut loc într-una dintre cetățile dacice din Munții Orăștiei și a fost redat de istoricul latin Dio Cassius.
Acesta arăta că împăratul Traian a cucerit fortificațiile din munți, în primul război daco-roman, de unde a recuperat mașinile de război și steagurile romane, iar unul dintre generalii săi, Maximus, a capturat-o pe sora lui Decebal, determinându-l pe regele dac să accepte pacea.
„Presupunem că o asemenea acțiune s-a petrecut pe valea Luncanilor, în sus, unde, pe o înălțime greu accesibilă, se află cetatea de la Piatra Roșie. Aceasta trebuie să fi fost fortăreața cucerită de Maximus, în care se afla sora regelui dac, poate ca preoteasă al unui cult slujit de femei”, arăta autorul volumului „Columna lui Traian”.
Românii au găsit surorii lui Decebal și un nume, Dochia, și au amintit-o în numeroase legende populare.
Este posibil ca numele sa fie autentic. De obicei numele fictive sau inventate nu rezista in timp si se pierd. Insa in ceea ce priveste cucerirea romana din anul 105-106 si deplasarea fortelor armate romane sub conducerea lui Traian , datorita atacului fortelor armate dace asupra fortificatiilor romane din Scitia Minor ( Casianorum ) , Dobrogea de azi , prin luptele de la Adamclisi . Drumurile romane atestate in Dambovita de la Soresti ( Sornum Romanum ) arata ca acestea ulterior au trecut Dunarea si au ocupat partea de rasarit a Daciei , dupa care sau indreptat spre apus. La castrul de la Soresti drumurile se bifurca , ceea ce arata ca in acest loc armatele romane sau indreptat in doua directii. Una spre sud-vest , in spre Novae si Oescus , probabil sub comand generalului Didius si care cel mai probabil au facut jonctiunea cu armatele romane ce au trecut podul lui Apolodor. Restul armatei urmandul pe Traian pe directia Curtea de Arges (probabil Argedava) si trecand pe Valea Oltului ( Alutus ) prin pasul lui Traian si iesind deasupra Carpatilor Meridionali , sa indreptat spre Sarmisegetusa Regia.