Unde și-a ascuns regele Decebal comoara? Dio Cassius: „Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur”
Relatarea comorii ascunse a regelui Decebal, conducătorul dacilor în fața cuceririi romane, a fost consemnată de istoricul roman Dio Cassius, una dintre sursele importante despre războaiele daco-romane. Potrivit acestuia, Decebal ar fi pus la cale un plan ingenios pentru a-și salva tezaurul înainte de căderea Daciei: „Fură descoperite şi comorile lui Decebal, deşi se aflau ascunse sub râul Sargetia, din apropierea capitalei sale. Căci Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase – mai ales dintre cele care suportau umezeala -, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pămînt, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia, pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă. Dar Bicilis, un tovarăş al său care cunoştea cele întîmplate, fu luat prizonier şi dădu în vileag toate acestea.”
Mărturia istoricului roman oferă imaginea unei strategii dramatice și a unei comori fabuloase, presupus îngropată chiar sub albia râului Sargetia, în apropierea Sarmizegetusei Regia – capitala Regatului Dac.
Totuși, această versiune a fost pusă sub semnul întrebării de istoricul român Ion Horațiu Crișan, care a petrecut mai bine de patru decenii studiind civilizația dacică. În volumul său „Spiritualitatea geto-dacilor” (1986), el sugerează că Dio Cassius ar fi reluat o legendă mai veche și ar fi adaptat-o pentru a se potrivi contextului daco-roman: „O poveste asemănătoare cu cea a lui Dio Cassius ne-a fost transmisă de către Diodor din Sicila, numai că, de data aceasta, acțiunea se petrece în Paconia, din nordul Macedoniei, pe valea superioară a Vardarului. Povestea lui Diodor ar fi avut loc pe la anul 300 î. Hr., când regele Audoleon atacat, probabil de către Lysimah, regele Traciei, își ascunde comorile în albia râului Sargeția. Dacă numele râului este aproape neschimbat între cele două texte, în schimb, trădătorul la Diodor se numește Zermodigestos.”
Așadar, legenda comorii lui Decebal, deși fascinantă, poate avea la origine un model narativ preexistent, adaptat de istorici pentru a dramatiza finalul unei epoci. Cu toate acestea, povestea continuă să alimenteze interesul cercetătorilor și visătorilor, fiind unul dintre cele mai misterioase episoade din istoria Daciei.
